Home Forum Subiecte Craciun 1937
Craciun 1937
Ce se mânca in 1937 de Craciun!!!!!!!!!!!!!!!!!
Iată, dintr-un vechi "carnet de bal" lista pentru masa de Crăciun, anul 1937, listă făcută de dom Pascale, negustor şi meseriaş cinstit şi stimat din Obor şi de doamna sa Uţa, băcăniţă cu marfă bună şi ieftină dar şi proprietară a multor terenuri din jur, aflate pe foaia de zestre - de pe Maşina de Pâine, numărul 52, lângă Fabrica de sifoane, la bariera Oborului.
Pe la ora 13, în ziua de Crăciun, se strângeau musafirii: d alde Malaxa, Asan şi Predoleanu, boierii Şerbănescu, Florescu şi Ştefănescu, generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, ambasadorul X şi consul Y.
Întâi se servea domnilor care se aşezau la masa uriaşă de 24 de persoane, cu farfurii de porţelan de Bavaria cu două spade, albastre încrucişate, şi tacîmuri de argint sterling englezeşti, se începea cu alune sărate şi ţuică de Văleni.
Doamnele se învârteau pe la bucătării, "îşi pudrau nasul" iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Crăciun.
Apoi doamnele, vesele şi foarte bine dispuse cu mastică de Chios - începeau să umple masa.
Ouă umplute, cu o pastă al cărui secret s-a pierdut, dar se pare că era pe bază de ficat de pasăre, unele poate şi cu anşoa, decorate cu frunzuliţe de pătrunjel sau murături, roşii umplute cu brânză de vaci de la olteni, mezeluri, neapărat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de brânzeturi, caşcavaluri, Camembert.
Totul aşezat pe platori mari de alpaca argintată ! Măsline naturale marinate, nu din cele negre.
Se aduceau sticlele de ţuică, neapărat de Văleni şi Piteşti.
Apoi venea marea salată de boeuf, făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania, cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneză strălucitoare.
Pâine albă şi neagră, de pe Lizeanu.
Erau la rând, tremurând de nerăbdare, piftia de porc şi de curcan cu murături şi felii de ou în aspic.
Apoi se făcea o mică pauză, domnii vorbeau de afaceri, politică şi curse de cai, iar doamnele despre modă, copii şi actori.
Iarăşi doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile şi platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: icre şi pescărie.
Icre de Manciuria şi Beluga (negre) şi autohtonele icre de ştiucă.
Cu lămâi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăuga unt de Sinaia şi gălbenuş tare de ou.
Pâine prăjită, de la cuptorul de pe Zece Mese.
Apoi urmau şalău cu maioneză în sos alb de lămâie şi somn la grătar.
Se servea un vin alb sec, Fetească.
Se mai făcea o pauză, bărbaţii jucau table sau stos, iar doamnele îşi scoteau pantofii înalţi ca să încalţe papuci de blană, de la Braşov.
La un moment dat gazda întreba: "Măi băieţi, dar vouă nu vă este foame?"
Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci şi trei de sarmale, cu mămăliguţă făcută cu lapte din mălai de moară de piatră şi smântână tot de la olteni.
La sarmale mai apăreau pe masă şi două-trei feluri de muştar, hrean şi alte mirodenii de dres gustul, după poftă.
Cine voia putea lua, înaintea sarmalelor, o ciorbică de perişoare sau o supă de pui !
Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan şi vânat, cartofii prăjiţi pai-franţuzeşte, murăturile de multe feluri, gogonele, castraveţi, gogoşari.
Apoi mici bucăţele de cârnat, ficat, rinichi, şorici, lebăr, caltaboş, mititei, POMANA PORCULUI !
Două feluri de vin roşu sec, Băbească şi Pietroasele.
Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure şi şniţel vienez !
Cine voia, comanda o cafea, făcută neapărat din cafea braziliană de la "Armeanul".
Doamnele preferau o ciocolată caldă cu frişcă atunci bătută!
Se mai sta şi se mai discuta preţ de la vreo oră, se puneau la cale logodne şi încuscriri, călătorii şi vacanţe.
Undeva, în salonul mic, se auzea un PATEFON, iar domnii invitau doamnele la DANS !
Apoi începeau să fie aduse fructele şi dulciurile, toate odată, ca să aleagă omul şi să se sature numai văzându-le !
Portocale, mandarine, banane, ananaşi, mere, pere şi un... pepene !
Urmau cozonacii, imenşi, parfumaţi, plini de nucă, stafide şi de cacao.
Rahat nu se punea pe atunci ! Vinul se schimba cu dulcele Cotnari !
Fursecuri de multe feluri şi mărimi, prăjituri făcute numai în casă, două torturi, mereu două.
Un tort pentru Prunc şi unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria !
Apoi urma dansul, "konga" în toată casa, cadourile trăznite pe care şi le făceau unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, păcăleli, "mima" etc.
Oamenii chiar se distrau cât puteau şi râdeau în hohote !
De Crăciun nu se bea şampanie... doar de Revelion !
Pe la ora zece noaptea se aducea o a doua cafea (sictir caffe), semn că musafirii trebuie să se cam ducă pe la casele lor.
A doua zi, prin curier, dom Pascale şi coniţa Uţa primeau carţile de vizită ale mesenilor cu câte o scrisoare de mulţumire în care se arăta cât de bine s-au simţit...
re:Craciun 1937
Ce lume, toate obiceiurile erau pastrate si toti manifestau bun simt in relatia cu ceilalti , mai mult de frica gurii cartierului decit a vardistului.Acum cozonacii cei mai buni ii fac strainii, un grec prin spatele spitalului Colentina, de ex, piinea traditionala romaneasca o fac turcii, o mamaliga din porumb macinat la moara de piatra nu am mai mincat de peste 15 ani, desi la tara inca mai exista moara, dar nu mai macina de mult, totul e pe repede inainte, desi am putea sa ne mai oprim din gona asta nebuna macar de sarbatori.
re:Craciun 1937
Citat din cleniacul
Ce lume, toate obiceiurile erau pastrate si toti manifestau bun simt in relatia cu ceilalti , mai mult de frica gurii cartierului decit a vardistului.Acum cozonacii cei mai buni ii fac strainii, un grec prin spatele spitalului Colentina, de ex, piinea traditionala romaneasca o fac turcii, o mamaliga din porumb macinat la moara de piatra nu am mai mincat de peste 15 ani, desi la tara inca mai exista moara, dar nu mai macina de mult, totul e pe repede inainte, desi am putea sa ne mai oprim din gona asta nebuna macar de sarbatori.
Traditia a fost inlocuita complet si definitiv de barfa si scandal...asta se serveste...asta se arata drept etalon...lozul castigator al momentului...pe atunci erau respectati cei care meritau...cei cultivati...ofiterii...medicii...si alte categorii...artistii...scriitorii...azi...ne-au ramas interlopii...analfabetii...si cine se mai aduna cu ei...
re:Craciun 1937
Citat din dalearober
Traditia a fost inlocuita complet si definitiv de barfa si scandal...asta se serveste...asta se arata drept etalon...lozul castigator al momentului...pe atunci erau respectati cei care meritau...cei cultivati...ofiterii...medicii...si alte categorii...artistii...scriitorii...azi...ne-au ramas interlopii...analfabetii...si cine se mai aduna cu ei...
Da ce-i omiteti pe manelisti si pitipoance ? Astea sunt valorile noastre autentice! Ca vorba aia, cati au auzit de academicianul Panaite Mazilu si cati au auzit de Bianca Dragusanu? Intelegeti ideea?!
re:Craciun 1937
Citat din cleniacul
Ce lume, toate obiceiurile erau pastrate si toti manifestau bun simt in relatia cu ceilalti , mai mult de frica gurii cartierului decit a vardistului.Acum cozonacii cei mai buni ii fac strainii, un grec prin spatele spitalului Colentina, de ex, piinea traditionala romaneasca o fac turcii, o mamaliga din porumb macinat la moara de piatra nu am mai mincat de peste 15 ani, desi la tara inca mai exista moara, dar nu mai macina de mult, totul e pe repede inainte, desi am putea sa ne mai oprim din gona asta nebuna macar de sarbatori.
Traditia a fost inlocuita complet si definitiv de barfa si scandal...asta se serveste...asta se arata drept etalon...lozul castigator al momentului...pe atunci erau respectati cei care meritau...cei cultivati...ofiterii...medicii...si alte categorii...artistii...scriitorii...azi...ne-au ramas interlopii...analfabetii...si cine se mai aduna cu ei...
re:Craciun 1937
Fara cuvinte,ce am fost ,ce am ajuns.MA ,,, DA CARE E CAUZA ?
re:Craciun 1937
Citat din caproshu
De,lume aleasa coane...dar,din pacate erau si multi sarmani care abia incropeau de pus ceva pe masa...ca in toate vremurile !!!
La prima vedere aveti dreptate insa, la orice tip de societate ne-am raporta, intotdeauna vor exista oameni saraci si oameni bogati. Exista o teorie, a lui Pareto, care spune ca 80% dintre bogatii sunt detinute de 20% din populatie.
re:Craciun 1937
Citat din drag
Da ce-i omiteti pe manelisti si pitipoance ? Astea sunt valorile noastre autentice! Ca vorba aia, cati au auzit de academicianul Panaite Mazilu si cati au auzit de Bianca Dragusanu? Intelegeti ideea?!
Daaaa,imi amintesc de prof. Mazilu,"spaima" Facultatii de Constructii din anii 70-80....In 1980,la examenul de "elastica" cum i se spunea Teoriei Elasticitatii,cu Mazilu la catedra, am fost singurul student din acel an,si eram 3 serii(A,B,C), cu 10 la examen.....Ce vremuri,ce oameni,ce caractere si,mai ales,cata modestie naturala,neprefacuta aratau .....Si nu era numai prof. Mazilu,predau si alti " monstrii" sacri ai Institutului de Constructii cum ar fi, prof. Ifrim(prorector) la Dinamica Structurilor si Inginerie Seismica,prof. Iacint Manoliu la Geotehnica si Fundatii,prof. Radu Agent la Beton Armat si Precomprimat si multi,multi altii...Ce oameni,ce caractere.... ![]()
re:Craciun 1937
„.....Si nu era numai prof. Mazilu,predau si alti " monstrii" sacri ai Institutului de Constructii cum ar fi, prof. Ifrim(prorector) la Dinamica Structurilor si Inginerie Seismica,prof. Iacint Manoliu la Geotehnica si Fundatii,prof. Radu Agent la Beton Armat si Precomprimat si multi,multi altii...”
Domn Cristescu
Amintind de cei citati, aveti oarece amintiri despre Gabor Marius Dan (la Beton Armat si Precomprimat) si Gabor Livia (Dinamica Structurilor si Inginerie Seismica) asistenti sau sef-lucrari
??) la acea vreme ???
![]()
Permise pescuit in Marea Neagra, Dunare si pe habitatele piscicole naturale necontractate.
Permisele de pescuit recreativ pentru anul 2026, emise de ANPA, se pot obtine online prin intermediul aplicatiei informatice disponibile pe site-ul ANPA.
[...]
Extras din Ordinul nr. 23/297/2025 privind prohibiţia la pescuit pe anul 2026
(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.
[...]