Canicula din ultimele doua saptamani a facut ca rezultatele la pescuit sa fie dramatic afectate pe majoritatea baltilor. Daca partidele de pescuit individuale pot fi centralizate foarte greu ca sa putem construi o imagine cu rezultatele globale ale pescarilor intr-o anumita zi sau perioada, in schimb concursurile organizate in ultimele doua saptamani constituie un bun indicator al activitatii pescarilor. De exemplu concursul de la Sarulesti de la sfarsitul lunii iunie, sau concursul de la Hagiesti si cel de la Hermes Peris de la 1 iulie, confirma ca in aceasta perioada putem spune ca avem cod galben sau portocaliu si la pescuit. Conform relatarilor unor participanti, in 24 ore de concurs la Sarulesti, mai bine de 3 din 4 echipe nu au avut nicio captura.

Sunt consternat sa constat ca multi pescari considera ca rezultatele slabe si extrem de slabe se datoreaza exclusiv baltilor, ceea ce intareste ideea ca nu te poti numi pescar doar daca ai scule scumpe si iti place sa mergi la pescuit !

Propun adminului acestui site sa faca o aplicatie in care fiecare pescar sa poate face o apreciere sub forma de like sau unlike pentru fiecare zi de pescuit. Subliniez ca nu se va specifica locatia unde s-a pescuit ci doar gradul de multumire a pescarului din ziua/saptamana x. Acesta ar putea sa fie un indicator excelent de apreciere a activitatii pescarilor la pescuit indiferent de balta sau cursul de apa vizitat.

Si pentru ca tot vorbim de canicula, de coduri galbene si portocalii, nu uitati cateva reguli simple:
- luati-va provizii serioase de apa si bauturi carbogazoase. Dezhidratarea va poate afecta sanatatea iar partida de pescuit este compromisa din start;
- nu va expuneti la soare prea mult timp, arsurile si insolatia se pot instala pe neasteptate;
- in lipsa umbrei naturale, luati-va o umbrela de soare care sa faca o umbra cat mai densa (sunt recomandate umbrelele din material textil cat mai gros).

Ar fi mai multe de spus insa va las si pe dv. sa veniti cu alte completari.

Asta e ceva care se rezuma 90% la crap...
Eu mi`s baboier si stiu ca oridecateori ies la pescuit, indiferent de vreme,pestele raspunde afirmativ...
Ca tot ai pomenit de Hermes Peris, nu pot pentru ca sa nu te contrazic...la concursul de acolo s`a prins peste, adica in 7 ore un pescar dibaci a prins aproape 5kg caras, fapt care a dus la castigarea concursului...imagineaza`ti ca daca pescuia pana seara, sarea de 10 kile, ori asta inseamna ceva si in afara de el si ceilalti pescari au prins peste...

Alta:-anul asta, pe Darvari n`am prins peste pana la ora 11, imi venea sa innebunesc cand vedeam cum sare pestele si nu manca deloc, dar in ultimele 2 partide, pestele a raspuns la nada imediat ce`a fost aruncata, ba intr`o zi am "convins" si`un crap sa ia viermusu`n gura...

As zice ca inca este o mare necunoscuta pescuitul, iar aceia care spun ca stiu, sau au inventat anumite regului, potrivit carora se pescuieste a`la`carte, nu fac altceva decat sa`si promoveze propriile nade si momeli, sau monturi...in orice balta de crap te`ai duce, ai sa prinzi crap la mamaliga, la cocolos, la viermus, la rama, la pufi...doar ca daca spui sus si tare, ca pescuiesti cu altceva decat "anumite boilies`uri", risti sa rada lumea (buna???) de tine...

Sambata am sa merg pe Darvari si nu mi`e deloc teama ca pestele nu va manca, dealtfel am sa fac si cateva poze, alaturat comentariului la "unde am pescuit"...

Scuze, ulterior am vazut ca era vb de crap...

Bune sfaturile, mai putin partea cu bauturile carbo gazoase - evitatile pe cat posibil.
Stima.

Salutare !
Citez: @drag
" Conform relatarilor unor participanti, in 24 ore de concurs la
Sarulesti, mai bine de 3 din 4 echipe nu au avut nicio captura."

Daca este vorba de concursul organizat de SNAP in 16/17 Iunie...exclusiv la platica si caras...si daca-mi permiti sa fac cateva precizari....
- concurs individual ( nu pe echipe );din pacate nu s-au prezentat la start decat 17sau19 participanti;
- majoritatea concurentilor au pescuit cu echipament de crap(lansete,senzori,swingheri) pt.a captura platica !?!?;
- concursul a durat practic maxim 15-16 ore ; s-a luat pauza de masa + somn( eu am dormit cca 6 ore noaptea);
- locul 1 a fost castigat cu 68 kg platica, locul 2 cu cca 38 kg, etc..
Conform celor de mai sus din punctul meu de vedere la acea data pestele(platica) a mancat frenetic pe Sarulesti....(nu am putut pescui cu doua feeder-e...am ramas doar cu unul singur in apa..)

Sun sigur ca respectivul cod galben/portocaliu sa se refere exclusiv pescuitului la crap....

Sa ne vedem cu bine

Scuze....
Ionestii astia...nu se uita la domeniu...
E clar ca despre crap era vorba...dar s-au facut referiri la concursuri in care crapul nu a fost vizat...

Erata:
Sunt sigur ca respectivul cod galben/portocaliu trebuie sa se refere exclusiv pescuitului la crap....

Sa ne vedem cu bine

Citat din Digital
Bune sfaturile, mai putin partea cu bauturile carbo gazoase - evitatile pe cat posibil.
Stima.

Sunt putin nedumerit...de ce nu apa carbogazoasa ?

In instructiunile SSM(fost Protectia Muncii) se stipuleaza ca in cazul in care se desfasoara activitati la mai mult de 38 grade C ,angajatorul are obligatia sa distribuie angajatilor apa minerala CARBOGAZOASA....

Gresesc cumva..???

Un articol destul de interesant

Un studiu realizat de trei cercetatori stiintifici de la Facultatea de Stiinta Mediului din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, realizat in anul 2008, ne da indicii despre calitatea apelor potabile si minerale din Romania .

Studiul a fost realizat de Cristina Rosu, Andrei Vlaicu si Simona Boita si si-a propus sa raspunda la intrebarea: Care apa este mai sanatoasa si propice consumului zilnic – apa minerala, apa plata sau apa de izvor?

Pe plan mondial sunt preocupari similare in evaluarea continutului de minerale din apele imbuteliate in Suedia, Canada, India, Turcia, Romania, SUA, dar cele mai mari cantitati de ape minerale vandute in lume provin din Italia si Franta,tari care in care legislatia privind calitatea apelor este mai stricta decat in Romania. Scopul acestui studiu a fost de a evalua calitatea chimica a.apelor imbuteliate existente pe piata de retail din Romania si compararea lor eu apa potabila de la retea si apele de izvor. Studiul cercetatorilor clujeni ne da indicii asupra calitatii apelor romanesti si a posibilitatilor de export pentru apele minerale, plate si carbogazoase romanesti.

In acest scop, s-au studiat 30 de marci diferite de ape imbuteliate existente pe piata de retail din Romania (25 romanesti si 5 straine). Au fast prelevate probe de apa potabila din reteaua de alimentare din municipiul Cluj-Napoca si din municipiul Zalau, o proba de apa de izvor natural din Cluj si doua probe de apa de izvor natural din municipiul Blaj si Zalau. Probele au fost analizate cu ajutorul multiparametrlui WTWinolab 720 si s-au determinat parametrii fizici ai apelor, care au fost comparati apoi cu standardul apei potabile din Romania si cel din Uniunea Europeana. Cu ajutorul aparatului RQ flex 10 Meck s-au determinat concentractiile ionilor de calciu, magneziu, sodium, clorura si sulfat din cele 35 de probe analizate.

Apoi s-a stabilit compatibilitatea lor cu legislata apelor potabile din Romania , reglementata de Lege.458 /2002 si completata de Legea 311/2004. Conform acestor legi:

Concentratia maxima admisa (CMA) pentru sulfat este 250mg/L, pentru clorura 250mg/L, pentru sodium 200 mg/L, pentru ionii de calciu 100 mg/l si pentru ionii de magneziu 50mg/L. In cazuri exceptionale, pentru anumite ape minerale forte, se admit concentratii maxime exceptionale (CMAE) de sulfati maxim 400 mg/L, calciu maxim 180mg/L si magneziu maxim 80mg/L.

Cele 36 de probe analizate au fost: Borsec apa plata si carbogazoasa, Bucovina apa plata si carbogazoasa, Poiana Negri natural carbogazoasa si carbogazoasa, Carpatina Forte si Light, Izvorul Minunilor Stana de Vale si Izvorul Minunilor plata, Roua Muntilor carbogazoasa si plata, Dorna carbogazoasa si plata, Tusnad albastru, izvorul nou (Izvorul Zanelor) si Tusnad verde, Raraul naturala carbogazoasa, Biborteni Forte(mov) si lejera(verde); Zizin, Talea, Sport Calipso plata, Lipova naturala, Saint Amand, Vera Aqua, Evian, Vittel, Perrier, apa de izvor din municipiul Cluj Napoca zona Cora, apa de izvor din Zalau – Izvorul Crasnei, apa de izvor din municipiul Blaj, apa potabila de la retelele municipiului Cluj Napoca si Zalau.

Rezultatele obtinute arata ca doar 26 de probe din cele 35 analizate respecta in linii mari legislatia, adica 74,28 % din probe. Apele carbogazoase Borsec, Poiana Negri ambele probe, Bucovina carbogazoasa, Dorna carbogazoasa, Tusnad albastru si verde si Biborteni forte au pH 5,5, adica sub limita minima admisa de legislatia in vigoare.

Apa minerala Tusnad verde si albastra au indicele de conductivitate electrica peste limita maxima admisa, chiar si in cazuri exceptionale (2500 uS/cm).

Apele minerale carbogazoase Tusnad verde si albastra, Borsec, Poiana Negri ambele probe, Dorna carbogazoasa, Biborteni forte si lejera au o concentratie prea mare de ioni de calciu, peste limita maxima admisa in cazuri exceptionale (180mg/L).

Apa minerala carbogazoasa Borsec, cele doua probe de apa Biborteni si probele de Tusnad verde si albastra, depasesc concentratia maxima admisa exceptional pentru ionii de magneziu(contin mai mult de 80mg/L).

Concentratia maxima de sodium a fost depasita, de asemena, de catre patru probe: Biborteni forte si lejera, Poiana Negri carbogazoasa si natural carbogazoasa, care contin mai mult de 200mg/L, asa cum este prevezut de legislatia in vigoare.

Concentratia ionilor de clorura si sulfati a fost respectata de toate probele de apa analizate de cercetatorii clujeni. In raportul prezentat de echipa Universitatii din Cluj, se arata ca doar 15 din cele 35 de probe analizate respecta integral, toate normele legislative in vigoare.

In concluzie, o apa ideala de consum zilnic trebuie sa fie necarbogazoasa, bogata in ioni de calciu si magneziu, dar saraca in sodiu, cloruri, nitrati si sulfati si doar o parte dintre apele plate, minerale si carbogazoase comercializate in Romania respecta aceste standarde de calitate. Ele sunt: Borsec apa plata, Carpatina Forte si Light, Roua Muntilor carbogazoasa si plata, Dorna plata, Perla Harghitei minerala, Zizin, Sport Calipso apa plata, Lipova naturala, Vera Aqua, Evian, Vittel si Perrier.

Doar 26 de probe din 35 analizate respectau legislatia apei potabile pentru parametrul pH, adica74,28 % dintre probele analizate. Toate probele care aveau pH prea acid erau carbogazoase sau natural carbogazoase. La parametrul conductivitate electrica, alte 6% dintre probele analizate au picat testul. Concentratia cationilor de calciu si magneziu era prea mic in 8 dintre cele 35 de probe studiate, iar patru probe aveau o concentratie prea ridicata de sodiu (Na +)

Analizand continutul de minerale ale celor 35 probe de ape, cercetatorii au constatat ca datele inscrise de producatori pe etichete sunt corecte. Din pacate, cumparatorii nu cunosc legislatia in vigoare si majoritatea nu citesc buletinul chimic inscris pe etichete. Consumul regulat de ape minerale carbogazoase cu continut prea ridicat de sodium, calciu si magneziu sau cu un pH impropriu, pot conduce in timp la imbolnavirea rinichilor, stomacului si ficatului si la agravarea bolilor cardio-vasculare. Aceste sortimente de ape minerale forte imbuteliate nu sunt recomandate pentru consum regulat sau indelungat: Biborteni, Borsec, Tusnad, Dorna, Poiana Negri, Izvorul Minunilor.

Apa potabila de la reteaua municipiilor Cluj, Zalau si Blaj respecta in linii mari normativul standard privind calitatea apei.

Ca urmare a acestui studiu, cercetatorii clujeni au propus standardizarea de catre toti producatorii de ape imbuteliate din Rornania, a unei culori pentru capac, in functie de gradul de mineralizare al apei imbuteliate, astfel incat consumatorii sa inteleaga mai bine ce cumpara din magazine si efectele apei minerale pe care o consuma asupra starii lor de sanatate.

S-a propus urmatorul standard:
- pentru apele cu continut redus de minerale, ape plate, un capac de culoare alba;
- pentru apele cu un continut mediu de minerale, ape de izvor, un capac de culoare albastra;
- pentru apele minerale carbogazoase naturale un capac de culoare verde;
- pentru apele minerale imbogatite sau forte, ape minerale medicinale, un capac de culoare mov.

Normele de standardizare se refera in special la apele care au un continut ridicat de azotati si nitriti. In concluzie,apa ideala de consum.zilnic ar trebui sa fie necarbogazoasa, bogata in calciu si magneziu, dar saraca in sodiu, cloruri si sulfati. Probele de apa comercializate in Romania sau care provin de la retea sau din surse naturale, respecta normele privind continutul de azotiti si azotati doar in proportie de 50% Se recomanda schimbarea periodica a sortimentelor de ape plate si minerale consumate si citirea cu atentie a tabloului chimic de pe eticheta produsului. Este contraindicat consumul regulat de apa minerala carbogazoasa cu continut ridicat de sodium pentru toate persoanele care sufera de afectiuni cardio-vasculare. De asemenea, este contraindicate consumul regulat de apa minerala carbogazoasa pentru persoanele care sufera de boli ale rinichilor. Este interzis consumul de apa potabila de la izvoare si fantani pentru care nu s-a facut o analiza a calitatii apei si nu exista exista un bulletin chimic si un aviz favorabil de consum.

Unele companii din Romania care imbulteliaza ape plate si minerale s-au aliniat deja la noile norme de standardizare propuse de cercetatorii clujeni, iar culorile capacelor pot ajuta consumatorii sa aleaga in cunostinta de cauza apa pe care o cumpara din rafturile magazinelor.

In acelasi timp, este foarte important sa informam consumatorii asupra acestui studiu si sa-i ajutam sa bea apa sanatoasa, calitativ superioara si sa aleaga din rafturile magazinelor in cunostinta de cauza.

BIBLIOGRAFIE:
1. Feru A, 2004, Bottled mineral waters in Romania, Enviromental Geology
2. Rosu C, Costin D. 2008, Concentratia ionilor anorganici in apele imbuteliate de pe piata de retail din Romania
3. www.mmediu.ro/legislatie
4. Garzon, Eisenberg 1998, Variation in the mineral content of commercially available bottled waters. Implication for health and disease
5. Rosborg, Gerrardson, Olson, 2005, Concentration on inorganic elements in bottled waters on the Swedish market, Enviromental Geochemistry and Health
6. International Journal of Life Quality and Enviromental Health Research , USA , 2009

Data: 31.10.2009 / Sursa: Simona Botezan – corespondent SUA

Citat din Namaran
Salutare !
Citez: @drag
" Conform relatarilor unor participanti, in 24 ore de concurs la
Sarulesti, mai bine de 3 din 4 echipe nu au avut nicio captura."

Daca este vorba de concursul organizat de SNAP in 16/17 Iunie...exclusiv la platica si caras...si daca-mi permiti sa fac cateva precizari....
- concurs individual ( nu pe echipe );din pacate nu s-au prezentat la start decat 17sau19 participanti;
- majoritatea concurentilor au pescuit cu echipament de crap(lansete,senzori,swingheri) pt.a captura platica !?!?;
- concursul a durat practic maxim 15-16 ore ; s-a luat pauza de masa + somn( eu am dormit cca 6 ore noaptea);
- locul 1 a fost castigat cu 68 kg platica, locul 2 cu cca 38 kg, etc..
Conform celor de mai sus din punctul meu de vedere la acea data pestele(platica) a mancat frenetic pe Sarulesti....(nu am putut pescui cu doua feeder-e...am ramas doar cu unul singur in apa..)

Sun sigur ca respectivul cod galben/portocaliu sa se refere exclusiv pescuitului la crap....

Sa ne vedem cu bine ==

Este vorba despre un concurs de pescuit la crap !

Citat din Digital
Un articol destul de interesant

Un studiu realizat de trei cercetatori stiintifici de la Facultatea de Stiinta Mediului din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, realizat in anul 2008, ne da indicii despre calitatea apelor potabile si minerale din Romania .

Studiul a fost realizat de Cristina Rosu, Andrei Vlaicu si Simona Boita si si-a propus sa raspunda la intrebarea: Care apa este mai sanatoasa si propice consumului zilnic – apa minerala, apa plata sau apa de izvor?

Pe plan mondial sunt preocupari similare in evaluarea continutului de minerale din apele imbuteliate in Suedia, Canada, India, Turcia, Romania, SUA, dar cele mai mari cantitati de ape minerale vandute in lume provin din Italia si Franta,tari care in care legislatia privind calitatea apelor este mai stricta decat in Romania. Scopul acestui studiu a fost de a evalua calitatea chimica a.apelor imbuteliate existente pe piata de retail din Romania si compararea lor eu apa potabila de la retea si apele de izvor. Studiul cercetatorilor clujeni ne da indicii asupra calitatii apelor romanesti si a posibilitatilor de export pentru apele minerale, plate si carbogazoase romanesti.

In acest scop, s-au studiat 30 de marci diferite de ape imbuteliate existente pe piata de retail din Romania (25 romanesti si 5 straine). Au fast prelevate probe de apa potabila din reteaua de alimentare din municipiul Cluj-Napoca si din municipiul Zalau, o proba de apa de izvor natural din Cluj si doua probe de apa de izvor natural din municipiul Blaj si Zalau. Probele au fost analizate cu ajutorul multiparametrlui WTWinolab 720 si s-au determinat parametrii fizici ai apelor, care au fost comparati apoi cu standardul apei potabile din Romania si cel din Uniunea Europeana. Cu ajutorul aparatului RQ flex 10 Meck s-au determinat concentractiile ionilor de calciu, magneziu, sodium, clorura si sulfat din cele 35 de probe analizate.

Apoi s-a stabilit compatibilitatea lor cu legislata apelor potabile din Romania , reglementata de Lege.458 /2002 si completata de Legea 311/2004. Conform acestor legi:

Concentratia maxima admisa (CMA) pentru sulfat este 250mg/L, pentru clorura 250mg/L, pentru sodium 200 mg/L, pentru ionii de calciu 100 mg/l si pentru ionii de magneziu 50mg/L. In cazuri exceptionale, pentru anumite ape minerale forte, se admit concentratii maxime exceptionale (CMAE) de sulfati maxim 400 mg/L, calciu maxim 180mg/L si magneziu maxim 80mg/L.

Cele 36 de probe analizate au fost: Borsec apa plata si carbogazoasa, Bucovina apa plata si carbogazoasa, Poiana Negri natural carbogazoasa si carbogazoasa, Carpatina Forte si Light, Izvorul Minunilor Stana de Vale si Izvorul Minunilor plata, Roua Muntilor carbogazoasa si plata, Dorna carbogazoasa si plata, Tusnad albastru, izvorul nou (Izvorul Zanelor) si Tusnad verde, Raraul naturala carbogazoasa, Biborteni Forte(mov) si lejera(verde); Zizin, Talea, Sport Calipso plata, Lipova naturala, Saint Amand, Vera Aqua, Evian, Vittel, Perrier, apa de izvor din municipiul Cluj Napoca zona Cora, apa de izvor din Zalau – Izvorul Crasnei, apa de izvor din municipiul Blaj, apa potabila de la retelele municipiului Cluj Napoca si Zalau.

Rezultatele obtinute arata ca doar 26 de probe din cele 35 analizate respecta in linii mari legislatia, adica 74,28 % din probe. Apele carbogazoase Borsec, Poiana Negri ambele probe, Bucovina carbogazoasa, Dorna carbogazoasa, Tusnad albastru si verde si Biborteni forte au pH 5,5, adica sub limita minima admisa de legislatia in vigoare.

Apa minerala Tusnad verde si albastra au indicele de conductivitate electrica peste limita maxima admisa, chiar si in cazuri exceptionale (2500 uS/cm).

Apele minerale carbogazoase Tusnad verde si albastra, Borsec, Poiana Negri ambele probe, Dorna carbogazoasa, Biborteni forte si lejera au o concentratie prea mare de ioni de calciu, peste limita maxima admisa in cazuri exceptionale (180mg/L).

Apa minerala carbogazoasa Borsec, cele doua probe de apa Biborteni si probele de Tusnad verde si albastra, depasesc concentratia maxima admisa exceptional pentru ionii de magneziu(contin mai mult de 80mg/L).

Concentratia maxima de sodium a fost depasita, de asemena, de catre patru probe: Biborteni forte si lejera, Poiana Negri carbogazoasa si natural carbogazoasa, care contin mai mult de 200mg/L, asa cum este prevezut de legislatia in vigoare.

Concentratia ionilor de clorura si sulfati a fost respectata de toate probele de apa analizate de cercetatorii clujeni. In raportul prezentat de echipa Universitatii din Cluj, se arata ca doar 15 din cele 35 de probe analizate respecta integral, toate normele legislative in vigoare.

In concluzie, o apa ideala de consum zilnic trebuie sa fie necarbogazoasa, bogata in ioni de calciu si magneziu, dar saraca in sodiu, cloruri, nitrati si sulfati si doar o parte dintre apele plate, minerale si carbogazoase comercializate in Romania respecta aceste standarde de calitate. Ele sunt: Borsec apa plata, Carpatina Forte si Light, Roua Muntilor carbogazoasa si plata, Dorna plata, Perla Harghitei minerala, Zizin, Sport Calipso apa plata, Lipova naturala, Vera Aqua, Evian, Vittel si Perrier.

Doar 26 de probe din 35 analizate respectau legislatia apei potabile pentru parametrul pH, adica74,28 % dintre probele analizate. Toate probele care aveau pH prea acid erau carbogazoase sau natural carbogazoase. La parametrul conductivitate electrica, alte 6% dintre probele analizate au picat testul. Concentratia cationilor de calciu si magneziu era prea mic in 8 dintre cele 35 de probe studiate, iar patru probe aveau o concentratie prea ridicata de sodiu (Na +)

Analizand continutul de minerale ale celor 35 probe de ape, cercetatorii au constatat ca datele inscrise de producatori pe etichete sunt corecte. Din pacate, cumparatorii nu cunosc legislatia in vigoare si majoritatea nu citesc buletinul chimic inscris pe etichete. Consumul regulat de ape minerale carbogazoase cu continut prea ridicat de sodium, calciu si magneziu sau cu un pH impropriu, pot conduce in timp la imbolnavirea rinichilor, stomacului si ficatului si la agravarea bolilor cardio-vasculare. Aceste sortimente de ape minerale forte imbuteliate nu sunt recomandate pentru consum regulat sau indelungat: Biborteni, Borsec, Tusnad, Dorna, Poiana Negri, Izvorul Minunilor.

Apa potabila de la reteaua municipiilor Cluj, Zalau si Blaj respecta in linii mari normativul standard privind calitatea apei.

Ca urmare a acestui studiu, cercetatorii clujeni au propus standardizarea de catre toti producatorii de ape imbuteliate din Rornania, a unei culori pentru capac, in functie de gradul de mineralizare al apei imbuteliate, astfel incat consumatorii sa inteleaga mai bine ce cumpara din magazine si efectele apei minerale pe care o consuma asupra starii lor de sanatate.

S-a propus urmatorul standard:
- pentru apele cu continut redus de minerale, ape plate, un capac de culoare alba;
- pentru apele cu un continut mediu de minerale, ape de izvor, un capac de culoare albastra;
- pentru apele minerale carbogazoase naturale un capac de culoare verde;
- pentru apele minerale imbogatite sau forte, ape minerale medicinale, un capac de culoare mov.

Normele de standardizare se refera in special la apele care au un continut ridicat de azotati si nitriti. In concluzie,apa ideala de consum.zilnic ar trebui sa fie necarbogazoasa, bogata in calciu si magneziu, dar saraca in sodiu, cloruri si sulfati. Probele de apa comercializate in Romania sau care provin de la retea sau din surse naturale, respecta normele privind continutul de azotiti si azotati doar in proportie de 50% Se recomanda schimbarea periodica a sortimentelor de ape plate si minerale consumate si citirea cu atentie a tabloului chimic de pe eticheta produsului. Este contraindicat consumul regulat de apa minerala carbogazoasa cu continut ridicat de sodium pentru toate persoanele care sufera de afectiuni cardio-vasculare. De asemenea, este contraindicate consumul regulat de apa minerala carbogazoasa pentru persoanele care sufera de boli ale rinichilor. Este interzis consumul de apa potabila de la izvoare si fantani pentru care nu s-a facut o analiza a calitatii apei si nu exista exista un bulletin chimic si un aviz favorabil de consum.

Unele companii din Romania care imbulteliaza ape plate si minerale s-au aliniat deja la noile norme de standardizare propuse de cercetatorii clujeni, iar culorile capacelor pot ajuta consumatorii sa aleaga in cunostinta de cauza apa pe care o cumpara din rafturile magazinelor.

In acelasi timp, este foarte important sa informam consumatorii asupra acestui studiu si sa-i ajutam sa bea apa sanatoasa, calitativ superioara si sa aleaga din rafturile magazinelor in cunostinta de cauza.

BIBLIOGRAFIE:
1. Feru A, 2004, Bottled mineral waters in Romania, Enviromental Geology
2. Rosu C, Costin D. 2008, Concentratia ionilor anorganici in apele imbuteliate de pe piata de retail din Romania
3. www.mmediu.ro/legislatie
4. Garzon, Eisenberg 1998, Variation in the mineral content of commercially available bottled waters. Implication for health and disease
5. Rosborg, Gerrardson, Olson, 2005, Concentration on inorganic elements in bottled waters on the Swedish market, Enviromental Geochemistry and Health
6. International Journal of Life Quality and Enviromental Health Research , USA , 2009

Data: 31.10.2009 / Sursa: Simona Botezan – corespondent SUA

@ Victor Conta, am crezut ca ne bagi frun plagiat, dar ai trecut sursele de inspiratie...
O fi ceva adevar si in cele scrise de tine !!!