in ultimii ani in zona de munte se prinde frecvent clean ,rareori se mai agata cate un pastrav.Am pescuit chiar si la altitudini mari,acelasi rezultat,clean.popularile cu pastrav,cel putin la cluj,fiind aproape inexistente,e normal sa preia cleanul locul pastravului.Cred ca ar trebui sa se faca ceva pt a nu disparea pastravul din habitatul sau natural,altfel riscam sa vedem acest peste doar in poze sau ocazional hibrizi de crescatorie

Intr-adevar gelu ai perfecta dreptate problema e mai grava in barajele unde a ajuns bibanul care s-a inmultit excesiv fapt pentru care distruge prin hranire icrele si puietul de pastrav si asa pe cale de disparitie.Mentionez faptul ca deocamdata nu chiar in toate apele de munte a ajuns cleanul cum ar fii de exemplu barajul cerna la izvoare apele de munte din gorj respectiv,gilort,susita seaca,susita verde,sohodol,tismana,bistrita gorjeana,si altele.bazine hidrografice in care pastravul mai e o amintire amintesc belis-fantanele,bicaz,colibita,campeni,cerna km 5 ,vidraru.pastravul se mai intalneste destul de rar la altitudini mai mari de 1600m

Te salut .Draga Gelu sti cum e cu cleanul si pastravul:Cind populatia de pastrav scade cleanul ucca in sus sau invers cind populatia de clean creste datorita faptului ca are ce minca il obliga pe pastrav sa urce in sus la deal pentru ca cleanul e ciprinida(din familia porcilor )de apa asa ca face de asa natura pina il impinge pe pastrav in susul riului.Sunt de parere ca nu se poate face nimic este un fenomen natural. Cind nu mai are ce minca sus la munte coboara singur in jos ,pentru a gasi mincare.O influenta mai au si pescari sportivi.Cam asta am constatat eu intro perioada de 40 de ani .Senior Victor

Gelu,Marius..multe ar fi de spus..aparitia cleanului in lacurile de acumulare montane,e opera bipezilor!Ex,Colibitza,io stiu precis,persoana care a introdus clean..cica,"pt a avea mai multe capturi la concursurile de muscarit".. cleanul a devenit un concurent la hrana al pastravului,si prin rata superioara de inmultire,treptat il inlocuieste.Se mai fac populari cu pastrav,insa la volumul imens de apa al lacurilor..e nesemnificativ.De obicei acesti pastravi,sunt extrasi rapid,in primii ani dupa populare,la rama sau boistean,putine exemplare ajungand sa se mai reproduca natural,in coada lacului,sau paraiele afluente.Acolo,tot bipezii,ii asteapta toamna,cu furca,ostia,in lipsa unei paze adecvate..

Colegul Mihai are perfecta dreptate.
Dar e bine de stiut ca in lacurile de acumulare adanci, cum este si Colibita, viitorul „istoric” este al platicii si in unele cazuri a scobarului ca specie secundara, ca dominanta numerica.
Toate studiile privind evolutia in timp al fondului piscicol, in astfel de lacuri, a confirmat acest lucru.
Cand nu s-a crezut in stiinta si „unii” si-au impus vointa, a rezultat situatia din cazul lacului Izvoru Muntelui – Bicaz (caz clasic in literatura):
1 -- la „ordin de sus” intregul lac trebuia transformat intr-o uriasa pastravarie.
2 -- desi specialistii au aratat ca este imposibil, nu a existat pardon;
3 -- s-a infiintat statiunea de cercetari Potoci;
4 -- a inceput popularea din greu cu specii diferite de pastrav, coregon, iar la urma, pastrav de lac;
5 -- rezultat zero din p.d.v. economic, desi conform calculelor unor „piscicultori” trebuia sa apara productii record, de masa piscicola economic exploatabila;
6 -- ca sa se salveze situatia si sa nu o „pateasca unii rau de tot” s-a infiintat ferma salmonicola Potoci, cu bazine flotante in lacul amintit;
7 -- abia de aici s-au putut raporta productii mari, dar la costuri „doar de unii stiute”;
8 -- vremurile s-au schimbat, economia de piata a intrat in vigoare si ferma Potoci, desi mai exista, a devenit o „palida umbra” a ceea ce a fost odata;
9 -- in lacul amintit desi exista pastrav, in cond. naturale, nici pe departe nu este specie dominanta.

Petru,lacul Bicaz..e o exceptie..locul amplasarii era pe o zona unde ciprinidele detineau suprematia.Barajul de la Zugreni(aval de Vatra-Dornei)le-a oprit expansiunea in amonte,unde au ramas doar salmonide,inclusiv cele cateva exemplare de lostrita,care cica,mai supravietuiesc.Aici era vb de lacuri(ex Colibitza)amplasate in zona pastravului si lipanului unde nu existasera anterior ciprinide,insa au aparut,cum ziceam,introduse de persoane in totala necunoastere a urmarilor acestor actiuni de populare neautorizate.La fel,e si pe lacurile de acumulare clujene(ex Belis)unde,pe langa clean..a aparut si ..biban!

Mihai, una dintre caile general recunoscute de raspandire a pestilor in noi habitate, este transportul icrelor fecundate de catre pasarile acvatice.
Pt. lacurile de acumulare piemontane, colinare sau din zona de deal, nu exista pardon, in timp.

P.S. Barajul de la Zugreni (aval de Vatra-Dornei) este la ora actuala fix-pix. Vara trecuta am pescuit chiar in aval de el, desi zona defileului din aval este declarata rezervatie salmonicola + lostrita. Nefiind semnalata ca atare, am aflat doar a 2-a zi. Noroc ca nu am prins nimic, eu urmarind cleanul si mreana

Satul de hoteluri si de preturi nerusinate am ajuns in Marginimea Sibiului si anume in localitatea Gura Raului.Este un baraj de acumulare acolo care alimenteaza cu apa potabila Sibiul si localitatile din aval.
La ora actuala,in lac, sunt doar bibani cat degetul(codita inclusa) si clean.
Vorbind cu localnicii,am aflat ca pastravul este doar o amintire.Si ca intai omul, apoi bibanul si cleanul au determinat rarirea si apoi disparitia..
Trist dar adevarat.Trofeul personal,acum multi ani,din ce mi-a zis gazda mea,a fost la pastrav...61 cm...si cam 4-5 kg(nu stia exact decat...lungimea).
Asa cum spunea colegul Mike,bipezii au ajutat la aceasta distrugere..Pacat de lacul acela,de peisaje...Asa cum spunea marele Antipa despre Delta..."cel mai mare vrajmas al Deltei este localnicul"..Lacul nu se poate concesiona..am intrebat..dar se poate bracona!!

un alt exemplu elocvent de lac de acumulare situat in zona pastravului dar cucerit de cripinide si stiuca este lacul de acumulare de la valea uzului prin anii 93-95 nu era decit pastrav si stiuca iar cantitatile de pastrav prinse la musca sau artificiale erau in medie de 10-15 bucati mult peste dimensiunea legala intr-o zii
ca altii pescuiau la lanseta cu rima noaptea si prindeau citeaodata si 15kg pe noapte este alta poveste
incepind din 97 au aparut semnale de la amicii pescari ajunsi pe malul lacului in general la iarba verde si gratarelocurile de pa malul lacului sint super frumoase )la umbra padurii de conifere ;- ca sar prinde clean caras si crap pe lacul de la valea uzului si ulterior si stiuca Cum nimeni nu a putut face nimic acum este numai clean si stiuca pina si crapul sau carasul se pare ca au disparut