Citat din banber
E foarte daunator si creste pana la 25 de cm.Vad ca in ultimul timp numai rahaturi se intampla pe Dunare, de parca a fost blestemata...:c:

Migratia popoarelor Mariuse .
Fa-ti rost de "Dacia hiperboreana" a lui Gligor Hasa.

Citat din cosmind
Am pus-o! E Perccottus glenii! Guvid de Amur, specie invaziva ;( Fratilor, la noi numai specii de-astea trag? (?
PS: sper sa vina un specialist in domeniu sa infirme.

Stimati colegi
Prin amabilitatea cercetatorilor dr. Irina Cernişencu si dr. Vasile Otel de la INCDDD-Tulcea, verdictul a fost dat
Citez:
„Am discutat cu dl. dr. Otel si specia este Perccottus glenii adult.
Ord. Perciformes, fam. Odontobutidae. Va multumim pentru poze...”
Desi vestea nu este tocmai imbucuratoare (personal as fi preferat o specie autohtona), trebuie sa multumim specialistilor ihtiologi pt. ajutor si sa felicitam pe colegul nostru dl. Drignei Cosmin
subsemnatul

Felicitari lui Drignei Cosmin care, intr-un timp record a identificat specia si multumiri tuturor care au ajutat scopului acesta.Mai ales multumiri lui Prodan Sorin, fara de care nu am fi aflat ca exista o specie noua in apele din Romania.
Sub denumirea de "Guvid de Amur" nu l-am gasit in internet.Deoarece e cunoscut la noi doar sub denumirea latina, consider corect ca Drignei si Prodan sa-i dea un nume pe care sa-l folosim de azi inainte !
Bravo baieti !

doc, s-a dus dracu` visul tau cu bassul..

felicitari domnilor! mai ales lui cosmin, care a identificat din prima uratania aia de peste!
guvidul oltenesc..ha, ha!!

Stimati colegi
„Misterul” fiind dezlegat, postez mai jos cateva indicii clare si usor de identificat, pt. cei care vor mai gasi aceasta specie.
Daca dupa o corecta identificare ne vor semnala locurile in care a fost gasita, vom putea estima aria de raspandire a speciei, in apele noastre.

*** Descriere:
-- Corp usor indesat si slab turtit lateral, profilul dorsal si ventral moderat curbate.
-- In raport cu capul mare, ochii par mici.
-- Gura cu orientare oblic-superioara si buze groase; coltul gurii ajunge pana sub ochi.
-- Toate inotatoarele bine dezvoltate, cu margini rotunjite, exceptand inotatoarele abdominale.
-- Prima dorsala cu 7 radii simple.
-- A doua dorsala cu 9-11 radii ramificate.
-- Inotatoarea anala, relativ lunga, cu 7-10 radii ramificate.
-- Inotatoarele abdominale sunt distantate, mici si ascutite.
-- Solzii sunt marunti, acopera tot corpul si partea posterioara a capului, pana aprox. in dreptul ochilor.
-- Intre 35 - 43 solzi in lungul liniei laterale.

*** Colorit:
In functie de mediul de viata, corpul poate fi galbui sau maro inchis, cu pete mai mari de culoare inchisa + pete mai mici de culoare deschisa.
In jurul ochilor dungi inguste, de culoare inchisa.
In perioada nuptiala, masculii devin mai inchisi la culoare, iar zona frontala devine usor umflata.

*** Dimensiuni:
In primii ani de maturitate 6 - 8 cm; max. 20 - 25 cm.

*** Specii asemanatoare din p.d.v. al coloritului si al formei corpului:
-- Ţigănuş (Umbra krameri) – are o singura inotatoare dorsala.
-- Bibanul american – Largemouth black bass (Micropterus salmoides) – culoare mai verzuie, cele doua dorsale sunt unite, iar caudala este usor scobita.
-- Guvizii de apa dulce: Guvidul de balta, Ciobanas (Neogobius fluviatilis); Moacă de namol, Mocanas (Neogobius gymnotrachelus); Guvid cu cap turtit (Neogobius kessleri); Stronghil (Neogobius melanostomus); Sirman (Neogobius syrman); Moaca de bradis (Proterorhinus marmoratus) – la toate aceste specii, inotatoarele abdominale sunt unite si formeza un „disc adeziv” de fixare pe substrat.
-- Zglavoc (Cottus gobio) si Zglavoc rasaritean (Cottus poecilopus) – specii cu corpul complect lipsit de solzi.

*** Biologie:
-- Prefera apele stagnante bogate in vegetatie si baltile, dar rezista si in mediile mlastinoase.
Rezista la deficitul de oxigen si supravietuieste iernii chiar in baltile in care, sub stratul gros de ghiata, raman doar cativa centimetrii de apa.
Evita cursul principal al raurilor, dar in zonele limitrofe, golfurile adanci, gropile de excavatie si bratele moarte, dezvolta populatii numeroase.
-- Hranire: desi adultii mari consuma si pesti, baza hranei o constituie nevertebratele acvatice, relativ dominante fiind larvele de tantari si libelule.
-- Reproducere: maturitatea sexuala intervine deja in al doilea an de viata, perioda de reproducere fiind mai-iunie. Femela depune aprox. 1.000 de icre de forma ovoida, pe care le fixeaza pe orice suport submers (crengi, radacini, etc.). Dupa fecundare icrele sunt pazite de mascul.

*** Aria de raspandire:
-- Arealul originar se localizeaza in extremul orient, zona mijlocie si inferioara a raului Amur (Rusia, China, Corea).
-- In Europa, specia a fost introdusa la inceputul secolului trecut (ca peste de acvariu), in anii 50 fiind deja semnalata si in mediile naturale. La inceput in zona Marii Baltice, apoi in zona Moscovei, apoi si in Polonia. Din 1997 in Ungaria, 1998 in Slovacia, 2001 in Serbia.

*** Importantă:
In arealul de origine, exemplarele mari sunt consumate de populatia umana.
In tarile vecine noua, constituie hrana pt. stiuca, avand acelasi habitat. In iazurile piscicole destinate cresterii puietului, devine daunatoare prin concuretă la hrana acestuia; exemplarele mari consuma alevinii. Desi consuma larvele de tantari, nu prezinta o predilectie accentuata pt. aceasta hrana, rolul speciei in combaterea biologica a tantarilor nefiind confirmata.

Multumim domnului Burian pentru expunerea detaliata si colegilor pentru aprecieri
...Si pentru ca tot s-a vorbit despre biban american...credeti ca popularea apelor naturale cu aceasta specie ar afecta populatia de rapitor autohtona?

Citat din cosmind
Multumim domnului Burian pentru expunerea detaliata si colegilor pentru aprecieri ==
...Si pentru ca tot s-a vorbit despre biban american...credeti ca popularea apelor naturale cu aceasta specie ar afecta populatia de rapitor autohtona?

D-le Drignei
Subiectul „Bass” (biban american) a fost larg dezbatut pe acest sait, dar habar nu am sa-l regasesc in „noianul” postarilor.
Poate colegul Doc. va avea amabilitatea de a va regasi si indica respectivele postari.
Fire intinse, capturi marete !!!

P.S.
Discutand despre Percottus glenii = Guvidul adormit (dupa denumirea engleza Amur sleep.er) cu colegii de la Apele Romane, mi-au confirmat gasirea acestei specii, in Dunare, in zona semnalata de dvs.
Capturarea si identificarea s-a realizat cu ocazia expeditiei internationale de supraveghere periodica a Dunarii „The Joint Danube Survey 2” / 2008.

Citat din cosmind
Multumim domnului Burian pentru expunerea detaliata si colegilor pentru aprecieri ==
...Si pentru ca tot s-a vorbit despre biban american...credeti ca popularea apelor naturale cu aceasta specie ar afecta populatia de rapitor autohtona?

Topicul se numeste " Cine e de acord ? ". Mai sunt si altele, trebuie doar introdus cuvantul Bass la cautare.

Citat din cosmind
Multumim domnului Burian pentru expunerea detaliata si colegilor pentru aprecieri ==
...Si pentru ca tot s-a vorbit despre biban american...credeti ca popularea apelor naturale cu aceasta specie ar afecta populatia de rapitor autohtona?

parerea mea, de nespecialist, este ca ar fi mult mai bine ca asociatiile de pescari sportivi sau de pescuit comercial sa fie obligate prin lege sa faca populari ale raurilor cu puiet de peste autohton. vi se pare ca bibanul la 1 kg nu prezinta interes dpdv sportiv sau salaul la cateva kg. problema e ca nu apuca sa ajunga la aceste greutati din varii motive, braconajul si pescuitul excesiv ar fi primele pe lista. si atunci cam care ar fi interesul de a introduce o noua specie cu efecte necunoscute asupra ecosistemului? credeti ca nu va sta la fel de bine in plasele braconierilor sau in farfurii? chiar daca ar fi introdus in lacuri amenajate este imposibil ca in cativa ani sa nu ajunga in cursurile naturale (inundatii, pasari etc.) eu unul raman la parerea ca ratiunile comerciale de moment care ii motiveaza pe altii (unguri, sarbi etc.) nu ar trebui sa ne motiveze si pe noi mai mult decat suntem deja.

Stimati colegi
Povestea cu „o fi – n’o fi Bass” se termina aici si din pacate se termina prost.
1 -- In urma ofertei colegului nostru Straulescu Mihai (discutie telefonica intre noi) de a trimite exemplarul filmat
http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/view_forum_detalii/domeniu/Diverse/idf/110848/cauta/null/ppg/1/vazut/1/topforum/null/
„viu si nevatamat” la Tulcea, am avut o discutie tel. cu Dl.dr. V. Otel de la INCDDD-Tulcea, pt. perfectarea „actiunii”.
Pe langa faptul ca a reconfirmat ca este Guvidul de Amur (Perccottus glenii), mi-a spus ca din pacate aceasta specie, straina noua, este relativ frecventa in zona Dunarii inferioare si in Delta. Cand spun relativ frecventa, inseamna ca a fost gasit de cercetatorii zonei in mai multe ocazii in ultimii 2-3 ani, iar daca se urmareste efectiv regasirea lui, atunci este „destul de frecvent”.
2 -- La intrebarea directa „exista Bass in medii naturale dela noi ” raspunsul a fost ca „inca nu l-a vazut nimeni si nici nu s-a comunicat, la vreo intalnire stiintifica, prezenta lui in mediul natural de la noi”.
Mi-a confirmat ca exista date despre introducerea lui „in anumite locatii din Ungaria” dar nu a fost semnalat inca in ecosisteme naturale (cursuri de apa, dunare, etc.).
Dar tot dansul a specificat „asta nu inseamna ca nu a scapat deja in mediul natural” semnalarea lui fiind doar o chestiune de timp.
Acestea fiind zise va urez, cat mai este posibil,
Fire intinse si capturi marete !!!