Era sa uit Steve, tu ai intepat cu maestrie acel palton , eu insa am incercat sa-i dau cateva "guri de aer" cazanului.. si n-am putut ( lupta s-a desfasurat doar pe la fund)...

Eram pe balta la CONACU.....am dat io la peste toata ziua si rezultate slabute in ce priveste capturi mai mari......zic: ian sa raman io peste noapte frate sa vaz poate manca al mai mare..........se ingana noaptea cu ziua ,,cam asa era , pregatesc pa aia de 3,90 fac un gogoloi mare de strotuiala ,dilesc doua chibritele[patratica] si ma proptesc in ia de ziceai ca acusa se rupe-n patru.......sa dus vericule de nici nu am auzit unde a cazut.
Stau io ce stau ,ma uitam deacuma dupa ceva uscatura sa aprind focu ca se lasase seara si era cam racoare ,cand deodat trosc..... dai si sari la lanseta ....mai vere venea asa nus .....numa in salturi ....cand am ajuns cu montura aproape de mal ...sariti frate ca ma musca cainele ??//////// ce dreaq facusem :am aruncat pe malul celalalt si mi-a luat un caine cocolosu de strotuiala vere.........
Acuma cand mai dau seara ma uit bine sa nu umble caini pe acolo..........

De mult nu a mai ras cu asa pofta.....

am auzit de tine onofrei, un slujbas de seama al sericiului de ecarisaj constanta, puteai sa vii ieri cu lanseta si pe langa zoo bucuresti, a scapat un leopard si astia din bucuresti l-au tranchilizat dar degeaba, pana la urma l-au executat cu un glonte in frunte.l-au omorat, stau si ma gandesc , daca pescuiai pa langa zoo bucuresti, ai fi capturat tu leopardul viu fara nici o problema, cu o strotuiala si da la 150m, adica in deplina siguranta!

Era in 1964. Intreprinderea unde lucra tata (Dumnezeu sa-l odihneasca) avea o cabana sindicală pt. angajati (serii de 2 saptamani), la Stînceni Neagra (20 km aval de Toplita) in defileul Muresului. Contra unui permis de 25 lei, toti copii puteau pescui, cat era ziulica de lunga. Bete de alun, monturi cu dop de pluta si carlige „din comert”. Fiind zona interzisa pescarilor adulti, se prindeau obleti in nestire. De juvelnice si „saci ecologici” nici adultii nu prea auzisera. Se lua o mladita subtire de salcie, se insirau obletii si se tineau in apa pana la curatire; sare + malai si la cuptorul pt. paine.
Intr-o zi, luat cu alte activitati am uitat captura in apa „nu-i nimic o voi recupera maine” !!
A doua zi scotand nuiaua din apa am gasit, frumos insirate, doar capetele celor 30-40 de obleti. Mare suparare, mare !!!
Atunci am aflat ca-n zona misunau racii de rau, care mi-au papat peste noapte intreaga captura. Drept razbunare am adunat un cos de raci si a fost pt. prima data cand am mancat „raci la jaratec”.
Au urmat aberantele planuri de export ai racilor de rau, prin AJVPS-uri + inundatiile din anii 70 si racii au devenit o amintire. Abia in 1997-2005 au inceput sa reapara in zona, cu o frecventa imbucuratoare.
Uite asa „prostia oficializata” + fenomenele naturale au dus la cvasi disparitia unei specii utile ecosistemului, pt. decenii.

Scuze !!!
Luat de amintiri, am uitat ca suntem la topicul umor

Anul trecut prin septembrie,plec cu sotul in partea de nord a Michiganului. Cautasem ceva pe langa un lac unde sa ne odihnim nitel in weekend dar sa putem baga si batul in lac. Pe internet spuneau ceva de un lac chiar langa cabana unde aveam de gand sa stam, ba chiar si cu barci incluse in pret. Ce ne-am zis, asta da!
Ajunsi acolo constatam ca lacul era o baltana, barci erau niste copai... Nu mai era nimic de facut asa ca am zis hai sa vedem ce-i de facut.
Luaram unditele si hai in barca si dai si lopateaza, am batut baltana aia in lung si-n lat, pas de a muscat ceva plus ca se agata tot timpul.Dupa vre-o 2 ore tragem la mal, la un ponton, chipurile recomandat de aia ca loc bun de pescuit. Sotul parca nu-i venea a crede ca aia chiar asa "ne-au prostit in fata" si de curiozitate, ca tot mai avea rama in ac arunca acolo la mal, langa ponton. Doar ce arunca si hop-top batul. Na belea zice ca umblaram de nebuni si pestele-i la mal. Nu-i vorba ca erau doar niste ciortanei dar macar misca ceva.
Bag si eu rama in undita si ma tot amuzam ca una doua pisca ceva.Ne ciuguleau de rame de ma tot uitam cat ne-or tine ce aveam cu noi. La un moment dat simt ca pleaca firul, incet dar puternic. Strig la sot, "ada minciogul ca e ceva mare". El "lasa caterinca , ca nu tine" . Trageam de fir parca era agatat, il lasam nitel incepea iar sa traga. Intrase sub ponton si nu vedeam nimic, zic sa vezi ca-i peste si e si agatat ca nu se poate, de ce pleaca firul singur?
In final m-am pus pe burta pe ponton sa vad ce se intampla, na belea ca m-am si speriat. O ditamai testoasa (am apreciat eu ca avea linistit 60kg) apucase momeala si parca facea misto de mine. Imi era frica de ea sa bag mana in apa sa-i scot carligul dar si mila sa tai firul si sa o las cu carligul agatat. O jumate de ora m-am tot chinuit, ajunsesem sa ma si rog de ea sa-i dea drumul.Tot chinuindu-ma am reusit sa o fac sa iasa de sub ponton si pana la urma i-am scos si acul. Cat am mai stat acolo inainte sa arunc ma uitam bine in apa sa vad sa nu mai fie pe acolo testoasa buclucasa.

Citat din steven
s-a intamplat pe olt la o partida de pescuit mreana(pt.ca pescuiam exclusiv cu patratica de cascaval).eram impreuna cu sotia.la un moment dat clopoteii din varful lansetei suna vesel,ma ridic de pe scaun si intep ca la carte.presupusul peste,in prima faza a trecut curentul apei,apoi a luat-o direct prin el.cu greu il scot din curent aproape de mal,sotia astepta pe aproape cu minciocul ,si ce crezi...am prins diamai paltonul de lana 100% cu tot malul si nisipul din dotare(in total cam tot greutatea cazanului prins de tine)

da, foarte tare faza cu:,...dita mai pltonul,.., asta chiar mi-a placut!

Pestele tinichea

Eram la pescuit la Cotul Macinului, pe Dunare, la abatorul vechi, aveam vreo 12 ani, prin 85... ce de amintiri am de acolo...

Ne-a prins mai frate o furtuna ca stateam in cort cu canile sa adunam apa care siroia prin panza...

Lasasem vreo 2 lansete in apa, cand, dupa ce s-a potolit ploaia cu piatra, ca era numai gheatza prin iarba, vad ca una din ele trage....

Intep, si incep sa recuperez, mama statea sus pe mal si zicea... vezi ca e peste..., iar eu.... nu mama, e o tinichea. Asa se vedea in apa, ca o bucata de metal ruginita.

Era un somotel la vreun kg.

A fost primul somn prins de mine... pestele tinichea

ilfoveni....asteptareee grea!!!in arsita zilei lansetele asteptau cuminti semnalul luptei care s a dat pe neasteptate.. bambina pleaca incet dar sigur spre inaltimi... firul incepe sa tremure inima sare din piept...clar !!!! asta e mare!!!!!intep ma lupt din rasputeri...totusi ciudat se incapataneaza sa ramana pe fund ... de ce nu se ridica???? toti asteapta cu inima stransa ce o fi doamne? haaaaa un bocanc militar de pe vremea lui "raposatu" plin cu namol la vreo 5 kile... bineinteles si cu mustatile de rigoare...sa mai zica cineva ca nu e pescuitul palpitant