Descriere

Cochilia este alungit-triunghiulara. Partea dorsala este puternic curbata, cu marginile extrem de taioase, iar cea ventrala, prin care iese si bissusul, este dreapta sau usor concava. Apexul este ascutit, orientat anterior. Zonele de crestere, regulate, alterneaza cu zone de culoare mai inchisa, brune sau galbui, dispuse in zig-zag. Cochilia este subtire insa destul de solida. Cele doua sifoane, de absorbtie si de evacuare, sunt inegale.

Colorit: coloritul este in general galbui-masliniu impodobit cu benzi cafenii iin zig-zag. Interiorul valvelor are un fond mai deschis.
Dimensiuni: 35/20/24 mm.
Raspandire geografica in Romania
Dreissenia polymorpha se gaseste in toate lacurile si baltile din lungul tarmului Marii Negre; Mangalia; Razelm; Histria si mai ales in Delta si in zona inundabila a Dunarii..

Biologie
In apele interioare, poate fi regasita in lacuri, canale usor curgatoare, rauri, fluvii, etc., bogate in fitoplancton. Rezista in ape cu salinitate ridicata, temperaturi ale apei de pana la 29 gr.C si curenti de apa sub 2 m/sec. Este singura scoica de apa dulce, care ca si midiile, cu ajutorul unor fibre f. rezistente (bissus) se fixeaza pe pietre, tulpini de salcii sau de trestii, diguri, debarcadere, poduri, conducte, etc., pana la adancimi intre 1,8 – 10,0 m. Deoarece formeaza colonii mari si compacte, poate obtura prizele de apa, vanele de evacuare sau blocheaza elementele mobile ale stavilarelor. Adesea se fixeaza si pe corpuri plutitoare ca: lemne, barci, nave. Fiind o specie filtratoare, se hraneste pe seama particulelor organice si elementele planctonice din masa apei, determinand un transfer de nutrienti din masa apei spre substratul ei, prin intermediul excrementelor. Intra deci in competitie cu toate organismele care se hranesc cu plancton, eliminand din biocenoza alte specii de scoici prin excludere competitiva.
Ajunge la maturitate sexuala in primul an de viata, cand la 20 gr.C ovulele (aprox. 1,5 mil./femela/an) si spermatozoizii sunt eliminati in apa unde are loc fecundatia. Rezulta o forma larvara planctonica care pluteste in masa apei 1-5 saptamani. Rata de supravietuire a larvelor, care vor ajunge sa se fixeze pe un substrat adecvat nu depaseste 1% , iar durata medie de viata a scoicii adulte este de 3-5 ani, in anumite conditii putand trai pana la 19 ani.

Metode de control a invaziei
Odata ce a patruns intr-un ecosistem, prea putine masuri de control ale raspandirii sale sunt disponibile. Nu exista nici o metoda selectiva de control, aplicabila in mediul natural, care sa nu dauneze speciilor asociate din ecosistem. Speciile de rate si unele specii de pesti consuma stadiile tinere ale scoicii, dar fara un control eficient al populatiilor. Crapul chinezesc, conoscut sub denumirea de Scoicar (Mylopharyngodon piceus), cu regim de hranire moluscofag este singura specie de interes pentru combaterea scoicii fixe Dreissena polymorpha, in Europa si SUA. Temperaturile joase si inghietul pot de asemenea distruge coloniile aflate in zona de formare a ghietii, sau in cazul evacuarii apei din lacuri.
Prin urmare, masurile menite sa impiedice raspandirea acestei scoici in noi habitate sunt extrem de importante, fiind singurele masuri prin care pescarii sportivi pot intervenii in mod direct. Aceste masuri pot imbraca diverse forme, pornind de la distrugerea mecanica a unor colonii, nearuncarea in apa a scoicilor neutilizate ca momeala, curatarea de scoici a ambarcatiunilor, a motoarelor, a trailerelor si spalarea atenta, pt. indepartarea larvelor, a tuturor echipamentelor folosite in timpul pescuitului in apele infestate.
Trebuie stiut si tinut minte ca Dreissenia polymorpha este inclusa printre primele 100 „cele mai daunatoare” specii ivazive din lume.

Dr. biol. Petru Burian, 21.11.2007

 

Pag: