|
ABC in pescuit
Marimi anglo-saxone
in pescuitul sportiv
Masa se masoara in uncii,
simbol <<oz>>, 10oz=28,35g. Numele vine de la latinescul
uncia (a douasprezecea parte), datorita faptului ca reprezinta
a .n-ati ghicit, saisprezecea parte dintr-o livra. Sa mai zica europenii
ca noi suntem cei suciti. Cu unciile va intalniti la puterile lansetelor.
O varga arunca mase de, sa zicem, 1/2-1oz.,adica 14-28g, nu va speriati,
e un fel de 15-30g. Iata cateva puteri
de aruncare uzuale:
|
Sistem Anglo-saxon
(uncii)
|
Sistem International
(grame)-aprox
|
|
1/16-5/16
|
2-9
|
|
1/8-3/8
|
3-10
|
|
1/4-5/8
|
7-18
|
|
3/8-1
|
10-28
|
|
1/2-1 1/2
|
14-42
|
Unitatea de masura superioara unciei este livra
(1lb=16 oz.). Si aici situatia e englezita rau de tot: se cheama
"pound" sau livra, se simbolizeaza <<lb>>, la plural <<lbs>>
si e echivalenta cu 453, 59g. Cu livrele
va intalniti la puterile vergilor de crap. Aici este vorba de altceva,
si anume de masa ce inconvoaie la unghi drept varga fixata de maner,
asemuita in rezistenta materialelor (brrr.) cu o bara incastrata la
un capat. O varga inscriptionata 2 1/2lb se incovoaie (indoaie) la
90 cand i se atarna de varf o masa de de 2,5 livre, adica aproximativ
1,134kg. Dar cel mai des va intalniti
cu livrele pe etichetele rolelor de fir sau tresa , unde este data
rezistenta la (atentie!) rupere. Un fir de 10lb se va rupe la o tractiune
de 10lb forta, adica aproximativ 4,53 kgforta. Revenim
la povestea cu grosimea si rezistenta firelor. Pentru ca tensiunea
firului este cea care incarca varga, rezistenta firului este specificata
pe varga: 8-17 lb line inseamna ca sistemul varga -fir functioneaza
bine pentru un fir de 3,6-7,7kgforta. Mai putin, varga e prea dura
si la cea mai mica neindemanare se rupe firul si se pierde naluca
sau pestele; mai mult, firul e prea rezitent, vine randul vargii si
se pierd banii. Ce grosime va avea acest fir, depinde de calitatea
lui. Aceasta modalitate ajunge intr-o mica fundatura la inscriptionarea
tamburilor de mulineta; in sistem anglo-saxon, lungime fir (Yds) ,
..rezistenta la rupere(lbs.); deci: fie grosimea e implicita (media
calitativa a momentului), fie. consumatorul nici nu trebuie sa o cunoasca,
folosind o bobina etichetata de asemenea in lbs. Noroc ca inscriptionarea
e .subtitrata si in sistem metric, normal, lungime(m)/grosime(mm)
fir. Va mai intalniti undeva cu livrele:
la capturile- record popularizate in media de limba engleza: Serghei
Bubka, nu saritorul cu prajina, ci crapul mascota de la Sarulesti,
are nu 38 de kile, ci.84lbs. Parca e mai mare, nu? O
alta marime, rar specificata in cataloagele europene, dar des in cele
americane, este modulul de elasticitate. El arata cat de mult
se deformeaza elastic un anumit material. V-ati prins, ne intereseaza
la vergi. Cu cat modulul de elasticitate e mai mare, cu atat materialul
necesita o forta mai mare pentru a fi deformat elastic. Deci o varga
cu aceeasi putere si lungime va necesita mai putin material. Va fi
mai subtire si mai usoara. Reversul medaliei:mai fragila la soc si.(mult)
mai scumpa. In sistemul metric, modulul
de elasticitatese masoara in daN/mm2, decanewtoni(cam un kilogram
forta ) pe milimetru patrat si are valori de ordinul zecilor de mii.
In sistemul anglosaxon, se masoara in psi, ca presiunea in
pneuri, pounds/square inch, livre pe inch patrat, avand, pentru "carboane"
valori uzuale de ordinul zecilor de milioane. Deci
o varga de "37 milions modulus" indica fabricarea sa dintr-un material
cu modul de elasticitate de 37 milioane psi.,un carbon bun, echivalent
cu un IM6. De obicei efortul de a
"traduce" pe limba noastra marimile inscrise pe produsele pescaresti
anglo-saxone este compensat de mult mai marea apropiere de realitate
a acestora. Iar despre calitate, amintesc doar vorba - sarita la subtitrare-unui
personaj de film, interpretat de Al Pacino: "this kind of shhh.t sales
by itself"; "genul asta de.biiip.(sa zicem, marfa) se vinde singura".
Florin Negretu - Bucuresti - dec. 2000
ABC in pescuit
|