Ca un argument in favoarea acestui din urma aspect trebiue stiut ca Directia Apelor Mures in colaborare cu AJVSP Mures a demarat un program de populare a lacului cu specii piscicole inca din anul 1996. Cu titlu informativ prezint in tabelul nr. 1 . evidenta acestor actiuni de populare cu pesti a lacului.
Tabelul nr.1.
Nr. crt. |
Data
popularii |
Specia |
cantitatea |
observatii |
1 |
06.05.1996 |
Stiuca, |
10.000 alevini de aprox. 1 – 2cm |
D.A.
Material piscicol de la SCP Nucet |
| Salau |
20.000 alevini, sub 1cm |
2 |
20.05.1996 |
Crap |
40kg (aprox. 8000buc.), puiet de o vara |
D.A.
Crescatoria Cimpul Cetatii |
3 |
27.05.1996 |
Pastrav curcubeu |
aprox. 8 – 9.000buc., alevini de un an, 5-6cm marime |
AJVPS Tg-Mures |
4 |
08. 1996 |
Crap + Caras |
2.000kg, pesti de 1 – 2 veri. |
AJVPS Tg-Mures |
5
|
05.1997
|
Crap - reproducatori |
10buc. (40kg, 4 femele + 6 masculi) |
AJVPS Tg-Mures |
| Pastrav curcubeu |
Aprox. 7.000buc. (4-6cm) |
6 |
09.04.1998 |
Crap salbatic |
520kg, de 1 vara (6-7cm) |
AJVPS Tg-Mures
Material piscicol adus de la Sebes-Alba |
7 |
19.05.1998 |
Pastrav |
30.000buc., de 1 vara (8-10cm) |
AJVPS Tg-Mures |
8 |
04 - 05.1999 |
Pasrav curcubeu |
10.000buc., de 1 an (7-8cm)
100.000buc., de aprox. 3 luni |
AJVPS Tg-Mures |
| Platica- reproducatori |
80kg. |
| Avat |
6buc., aprox.1,5-2kg/bucata |
9 |
11.1999 |
Platica |
1.200kg (10 – 30cm/buc.) |
AJVPS Tg-Mures
Material adus de la ferma Sucutard |
| Babusca + Rosioara |
300kg (10-20cm) |
| Salau |
200kg. (15-20cm) |
| Crap |
200kg. (5-25cm) |
| Biban |
100kg. (10-15kg) |
10
|
11.2001
|
Crap fitofag (chinezesc) |
200kg. (300-500gr./buc) |
AJVPS Tg-Mures
Material adus de la ferma Daia, jud. Alba |
| Crap romanesc |
800kg. (300-400gr./buc) |
11
|
11.2002
|
Crap romanesc |
aprox. 1.100kg (varsta 2 veri) |
AJVPS Tg-Mures
Ferma Budurleni – Bistrita Nasaud |
| Amur |
aprox. 100kg (4 veri) |
12
|
11.2002
Red. BPV/ 21.04.2003
|
Crap romanesc |
aprox. 200kg (1 si 2 veri) |
AJVPS Tg-Mures
Ferma Daia Romana, Sebes-Alba |
| Amur si Scoicar |
aprox. 200kg (1 si 2 veri) |
In loc de final
Infiintarea lacului de acumulare Bezid a reprezentat o necesitate indelung analizata si studiata sub toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar si din punct de vedere al dez-voltarii durabile a zonelor adiacente. Realizarea lui a implicat si sacrificii deloc neglijabile (de ex. stramutarea satului Bezidul Nou), dar trebuie stiut ca astfel de sacrificii sunt inerente in majoritatea cazurilor de realizare a marilor lacuri de acumulare, peste tot in lume, exemple in acest sens fiind extrem de numeroase in literatura de specialitate.
Dupa 14 ani de la infiintare, acumularea Bezid si-a confirmat din plin utilitatea, prin uzinarea sa controlata, printre alte aspecte, fiind practic eliminate inundatiile sezoniere periodice de pe cursul Tirnavei Mici, in sectorul din aval de acumulare.
Exploatarea durabila a lacului Bezid, in viitor, in conformitate cu scopurile infiintarii sale, dar si in folosul comunitatior umane din zona, va fi o proba a intelepciunii din cadrul adminis-tratiilor locale si centrale, stiut fiind ca foloasele economice, sociale si turistice ale unui astfel de ecosistem se pot mentine pe termen lung doar prin decizii extrem de bine fundamentate din punct de vedere ecologic si economic.
Pag: