Este stiut ca pescuitul sportiv din Romania a cunoscut o perioada infloritoare dupa anii 89, la nivelul anilor 2000-2001 fiind estimat un numar de aproximativ 1000.000 de pescari romani.

In acea perioada, cele mai importante branduri din domeniul pescuitului erau de departe Gipo Pescar, Arrow International, lacul Sarulesti si bineinteles Pescar Modern. Tot in acea perioada, pescuitul.ro a publicat cel mai important proiect online pentru pescari - Proiectul baltile noastre - prima baza de date cu localizarea baltilor de pescuit sportiv din Romania. Potrivit acestui proiect, numarul baltilor private care au deschis larg portile pentru pescari a depasind pragul de 1000 de balti.

In imaginea de mai jos va prezint harta distributiei baltilor de pescuit sportiv pe teritoriul Romaniei conform datelor inregistrate de Pescuitul.ro. Pentru o mai usoara vizualizare a distributiei baltilor, acestea au fost reprezentate sub forma de clustere.

Dupa cum se poate observa si din imagine, cele mai reprezentative regiuni pentru pescuitul sportiv sunt regiunile Bucuresti (cu precadere partea de sud-est), Constanta, Cluj si Iasi. Luand in calcul si statisticile de audienta inregistrate de baltile incluse in baza de date dezvoltata de Pescuitul.ro, zona limitrofa Bucurestiului (pe o raza de 100km) concentreaza cel putin 1/3 din totalul pescarilor din Romania.

Aceasta distributie a baltilor de pescuit sportiv nu este intamplatoare, ea este rezultatul influentei unor
factori importanti cum ar fi: factorul relief, demografic, economic si, deloc intamplator, factorul cultural.

Despre factorul relief, demografic si economic nu prea sunt multe de spus, insa merita sa ne oprim asupra factorului cultural pentru ca indiciile ne arata ca pescuitul sportiv este puternic influentat de gradul de informare al oamenilor!

Voi continua sa-mi spun parerea intr-o viitoare postare!

Atasez mai jos harta baltilor generata pe site-ul pescuitul.ro.

Eu zic să vă documentati mai bine, bălțile de pescuit de pe lângă orasele mari au urmărit obiective strategice și de siguranță alimentară, precum și de protectie impotriva inundaţiilor.Cît despre pescuitul sportiv si gradul de civilizație al pescarilor, eu cred că Bucuresti este mult in urmă la acest capitol, deși e pe primul la numărul de pescari si dotarea acestora.

Citat din cleniacul
Eu zic să vă documentati mai bine, bălțile de pescuit de pe lângă orasele mari au urmărit obiective strategice și de siguranță alimentară, precum și de protectie impotriva inundaţiilor.Cît despre pescuitul sportiv si gradul de civilizație al pescarilor, eu cred că Bucuresti este mult in urmă la acest capitol, deși e pe primul la numărul de pescari si dotarea acestora.

Nu ati inteles, aici nu discutam despre orase ci despre
repartitia geografica a baltilor de pescuit sportiv frecventate de pescari. Interesant este ca aceste regiuni se concentreaza pe o raza de circa 100 de km in jurul oraselor mari, prezentate ca si repere de localizare geografica!

Fara sa exagerez,la o partida de pescuit,in apropierea Bucurestiului, pe ape neconcesionate,
in medie cam la 10 braconieri gasesti maxim unul-doi pescari sportivi.
Astazi spre exemplu,pe Dambovita,in raza mea vizuala,am numarat 4 indivizi care pescuiau la japca cu ancore, 6 care pescuiau la parasute si doi cu halaie.
Eu si inca un fraier la spinning.
Bucuresti,capitala Romaniei, stat membru UE,anul de gratie al Domnului 2018.
Militia nu intervine decat daca te iei cu ei la bataie si se lasa cu vatamari corporale.
Altfel ,se mizeaza incontinuare pe educatie.

Citat din drag
Nu ati inteles, aici nu discutam despre orase ci despre
repartitia geografica a baltilor de pescuit sportiv frecventate de pescari. Interesant este ca aceste regiuni se concentreaza pe o raza de circa 100 de km in jurul oraselor mari, prezentate ca si repere de localizare geografica!

Nu este citusi de putin interesant sau surprinzator.Asta se datoreaza faptului ca la oras este mai mult timp liber in lipsa unor activitati specifice zonei rurale. N-o sa-i vezi pe locuitorii din rural saptamina de saptamina pe mal de girla minuind tehnologie , barcute,scule si alte mosmoande .Ei au alte prioritati.Este normal ce se intimpla.

Citat din Rechinache
Nu este citusi de putin interesant sau surprinzator.Asta se datoreaza faptului ca la oras este mai mult timp liber in lipsa unor activitati specifice zonei rurale. N-o sa-i vezi pe locuitorii din rural saptamina de saptamina pe mal de girla minuind tehnologie , barcute,scule si alte mosmoande .Ei au alte prioritati.Este normal ce se intimpla.

Ai mare dreptate!

Cred că bateți cîmpii fără talent.Factorul cultural nu are nici un amestec in distribuția bălților.Factorul geografic e primordial,prezența sursei de apă.Pe locul doi siguranța alimentară.Aprovizionarea orașelor cu alimente a fost gîndită pe baza centurilor alimentare,principiul fiind perisabilitatea alimentelor.Astfel fermele de ouă,aliment mai greu perisabil,sint mai îndepărtate.Pe locul doi sînt fermele de carne,iar fermele pentru producția de lapte,cel mai perisabil aliment ,sînt situate la cea mai mică distanță.Evident că se ține cont și de resursele necesare pentru producția fermei respective.Au mai fost luate în calcul nevoile de apă ale agriculturii precum și preluarea debitelor suplimentare rezultate primavara sau după ploi abundente,exemplu pentru situația asta fiind regularizarea Ialomiței și crearea de lacuri artificiale,de la Dridu în jos.Factorul strategic iar a fost important,de ex canalul Dunăre-Marea Neagră a fost gîndit ca obstacol în calea tancurilor sovietice,apoi ca arteră fluvială si pentru irigație.Un inginer hidrolog ar putea dezvolta mai bine subiectul.

Mă refer la distribuția culturală a bălților susținută de DG Dragos.

Citat din Cleniacul
Cred că bateți cîmpii fără talent.Factorul cultural nu are nici un amestec in distribuția bălților.Factorul geografic e primordial,prezența sursei de apă.Pe locul doi siguranța alimentară.Aprovizionarea orașelor cu alimente a fost gîndită pe baza centurilor alimentare,principiul fiind perisabilitatea alimentelor.Astfel fermele de ouă,aliment mai greu perisabil,sint mai îndepărtate.Pe locul doi sînt fermele de carne,iar fermele pentru producția de lapte,cel mai perisabil aliment ,sînt situate la cea mai mică distanță.Evident că se ține cont și de resursele necesare pentru producția fermei respective.Au mai fost luate în calcul nevoile de apă ale agriculturii precum și preluarea debitelor suplimentare rezultate primavara sau după ploi abundente,exemplu pentru situația asta fiind regularizarea Ialomiței și crearea de lacuri artificiale,de la Dridu în jos.Factorul strategic iar a fost important,de ex canalul Dunăre-Marea Neagră a fost gîndit ca obstacol în calea tancurilor sovietice,apoi ca arteră fluvială si pentru irigație.Un inginer hidrolog ar putea dezvolta mai bine subiectul.

Sunt de acord cu teoria dvs. privind distantarea unitatilor de productie in raport cu perisabilitatea produsului final. Insa..

"canalul Dunăre-Marea Neagră a fost gîndit ca obstacol în calea tancurilor sovietice"

Puteti dezvolta un pic acest subiect? Ce anume s-ar fi urmarit sa se apere prin acest canal, orasul Mangalia si parloaga de sud a Dobrogei? Rusii oricum puteau patrunde oriunde prin invadarea tarmului ori aerian, nu era nevoie musai de deplasare terestra. Marea Neagra a fost mereu lac rusesc si inca se mentine la acest "nivel".. Ba chiar au existat bariere si buncare rusesti, pe langa cele nemtesti care inca mai sunt vizibile pe litoral. Scopul canalului a fost de a scurta bucla pe care o face Dunarea pana la varsare. Prin definitie si practica, canalul este o SCURTATURA de aprox 400 km a Dunarii catre port. S-a urmarit eficientizarea economica, reducerea distantei si a consumului de carburant in transport, marirea profitului national prin intensificarea traficului international din port catre Europa, marirea anvergurii operatiunilor de comert etc. Canalul NU a fost gandit de catre Ceausescu, nici macar inceput, ci doar finalizat de catre regimul acestuia. Planul canalului exista inca de pe vremea lui Carol I, dar el a inceput sa fie pus in practica in 1949. Regimul Ceausescu l-a inaugurat undeva prin mai 1984.

Insa "strategia" de construire a canalului in scop de aparare mi se pare amuzanta. Asemenea strategii se aplicau prin saparea unu "sant de apa" in jurul cetatilor in antichitate. Insa atunci se ataca cu tunuri trase de cai si boi, cu bolovani si sageti. Nu erau avioane, flota de transport tancuri si artilerie grea etc..Plus ca rusii s-ar fi folosit de asemenea "bariera anti-tanc" intocmai pentru a transporta tot ce doreau de la Dunare spre Constanta. Ieseau chiar in avantaj.

Canalul este in continuare o mina de aur a Romaniei care este prost administrat. El ar putea genera profit inzecit catre buget, insa substratul politic impanzeste eficacitatea unui astfel de miracol de canal. Ceausescu are o bila in plus pentru ca l-a dus la finalizare. Insa... obstacol în calea tancurilor sovietice.. astea sunt doar povestiri la un pahar, pe malul garlei

Fara suparare, fara ofensa, doar o parere personala.

Citisem acum ciţiva ani despre canalul Siret Bărăgan, nu despre canalul Dunare Marea Neagră, ca obstacol antitanc.Oricum mi se pare tras rau de păr si discriminatoriu față de comunitățile mici să spui că ele nu înseamnă mai nimic din punct de vedere cultural , doar cele mari contează, de asta le facem , bonus, niste bălți pentru pescuit.