Salutare tuturor !
Va rog frumos sa ma ajutati cu cateva sfaturi referitoare la construirea unui mic iaz de gradina (intentie pe care vreau s-o materializez in aceasta toamna sau primavara viitoare).
Iata care sunt datele problemei :
-locatia : zona de deal a judetului Dambovita
-sursa de apa : fantana cu adancimea de 4 metri, debit, cred eu, suficient (la saparea fantanii abia a facut fata o motopompa, cu furtun de pompieri)
-iazul ar avea o suprafata de 12-14 mp, forma neregulata, cu trei niveluri de adancime (0,6m-1,4m-1,8m) si volum de apa de 10-12 mc
-panza freatica este foarte sus, chiar si anul acesta (un put absorbant provizoriu, care colecteaza apa reziduala de la bucatarie si masina de spalat, sapat de mine pana la 1,3 m adancime, unde am dat de balastru, tine apa)
-materiale disponibile local : piatra de rau si balastru
-alimentarea cu apa s-ar face periodic, in restul timpului cu (fara) recirculare/filtrare
-in zona mai putin adanca, spre sud si sud-vest, as planta ceva stuf/papura (pentru umbra), precum si ceva plante de apa
-iazul ar trebui sa indeplineasca patru functii (peisagistica, “pescuit” de agrement, sursa de peste proaspat in perioadele cand acesta nu este disponibil altfel si rezervor de apa pentru udat gradina).
Astept pareri, sfaturi despre :
-ideea in sine si costurile pe care le-ar implica (in diverse variante posibile)
-ce sistem constructiv mi-ati recomanda (eu m-am gandit la ceva zidit in intregime cu piatra de rau, cu apa la 1,2 m sub nivelul solului si 0,6 m deasupra)
-ce dezavantaje ar fi (tantari, broaste, etc), avand in vedere ca s-ar situa la 50m de casa
-ce sistem de recirculare/filtrare credeti ca ar fi potrivit (realizat cu forte proprii, materiale locale si costuri rezonabile), sau daca ar fi solutii alternative (de ex. pompa de apa eoliana) – aici ar fi binevenite eventuale schite, planuri
-ce plante de apa se pot folosi (in conditiile climaterice respective)
-ce pesti ati introduce in iaz, daca ati fi in locul meu, si in ce cantitate
Va multumesc anticipat.

cred ca cel mai bine se preteaza carasul nu e prtentios, dar merge si citiva ciortani (am un prieten care a avut asa ceva dar de dimensiun mult mai mici. ciortani a bagat citva cam la 300grame si nu au crescut prea mult cu toate ca avea mincare la greu. dupa 2 ani aveau cam 800-900 grame probabil din cauza spatiului)sanatate si succes

Domnule Mustatea, nu sunt mare specialist, dar la o suprafata de 12-14 mp, cu adancime medie de 1m, pe cele trei nivele, cred ca ar semana cu ceea ce exista prin parcurile si gradinile din Occident , unde astfel de mici iazuri sunt in acelasi timp si mici havuzuri-fantani arteziene, care asigura primenirea apei.
Cred ca pavarea cu piatra de rau reprezinta o idee buna, ideea este sa aveti o primenire permanenta a apei; puteti aduce acasa, la o iesire pe una din baltile din zona, cativa rizomi de trestie, cateva plante decorative, un stanjenel de apa ( sageata baltii-popular).
Ca peste, carasul ar rezista sigur, se poate incerca si cu cativa ciortani sau rosioare, chiar cativa somni pitici, care sunt destul de rezistenti.
Sa nu supraaglomerati,in privinta hranirii sunt altii mai competenti.
Am vazut un astfel de iaz la niste prieteni, e drept cam de 60-70 mp suprafata, iar acum pescuieste c@r crapceni de 1,5-2 kg.
Daca nu credeti, dati pe google si tastati www cabanahomorod
Succes !

Eu am facut asa ceva...
Observatii:
-suprafata e mult prea mica
-trebuie incadrat bine in peisaj
-apa se recirculeaza cel mai bine cu o pompa de iaz si cascada amenajata
-daca panza freatica e la 1,5 m si tine apa,nu mai faceti fund si pereti din alte materiale,imprastiati doar nisip si pietricele pe fund
-trebuie incercat si apoi rectificati in consecinta
-nu sunt dezavantaje,tantarii se aduna oricum si broastele canta frumos
-avantaj:se creeaza un minibiotop cu plante si animale in jurul iazului
-pesti cat mai putini[in functie de suprafata,cam 1 adult/mp} si atentie la pisici ca intra dupa ei
-sa fie viu colorati si nepretentiosi-caras auriu,carasi autocuratatori
-trebuie o bordura in jurul iazului
-plantele acvatice cresc in mod natural,dar e bun de plantat pipirig,stanjenei de balta,etc.
-lasati loc pentru corectii
-n-am inteles:fantana e la -4m nivel sau are o adancime de 4m?
-ploile schimba mult volumul apei.
Mult succes
Solaris
energiealternativa@yahoo.com

In tinerete am "aranjat" pe langa parcul Tineretului (zona Cumulus), inante sa demoleze ceasca cartierul, o astfel de amenajare cu conditii asemanatoare (pinza freatica la 1-2 m). Am reusit performanta sa cresc niste carasi (atunci am invatat cat sunt de rezistenti) iar dintre ciortani a reusit sa treaca iarna si sa se prapadeasca in toamna urmatoare numai crapul Costica (inmormantat cu mare pompa). Eu zic ca fara o suprafata minima de 70-100 mp este munca in zadar, este adevarat acum 30 de ani aveam numai o pompa Kama cu care m-am chinuit sa le improspatez, cat de cat, apa. Dupa doi ani am desfiintat "iazul",eu cred ca pentru decorarea curtii merge dar sa imbini si placerea pescuitului "la botul calului" cam greu.

@ Mustatea Danut
1 -- la suprafata si vol. dat, recomand pesti de talie mica (crap & caras ornamental – sunt balţaţi cu dif. culori: rosu, auriu, negru, etc; rosioara; obete – solzi stralucitori; etc.)
2 -- densitate maxima: un peşte de 10-15cm /30-50 litri apa.
3 -- bentalul bazinului populat cu vegetaţie macrofitică submersă (Myrioiphyllum sp., Vallisneria sp., Elodea sp., Cryptocoryne sp., etc.) şi vegetaţie acvatică plutitoare (Nuphar luteum). Această biocenoză vegetală va asigura baza trofică primordială pentru “ecosistem”, reglarea conţinutului în substanţe minerale dizolvate, a oxigenului şi a bioxidului de carbon dizolvat şi va constitui locuri de refugiu şi de depunere a pontei pentru fauna biocenozei (insecte, viermi, moluşte, broaşte şi peşti).
4 -- a se evita introducerea plantei denumita pop. Brădiş, Ciuma apei (Ceratophyllum demersum); este invaziva, cu frunze tepoase care pot rani pestii.
5 -- pentru a evita dezvoltarea excesivă a unor specii de ţânţari se recomandă popularea cu Gambuzie (Gambusia affinis holbrooki). Acesta este un peşte de talie mică (1,7 - 3,5 cm), fiind recunoscut după capul turtit dorso-ventral, corpul îndesat de culoare măslinie şi înotătoarele pătate cu puncte negre (cu excepţia celor ventrale). Specia a fost introdusă în ţara noastră în anul 1927 pentru combaterea biologică a ţânţarilor. Atentie, este f. prolifica.
6 -- pt. evitarea raspandirii excesive, rizomii de stuf si papura se vor planta in „lazi de plastic” submerse, cu laturi inalte.
7 -- pt. controlul suprapopularii: Biban soare (Lepomis gibbosus), 12-15cm, frumos colorat.
8 -- recomand malurile joase (la niv. solului), intarite prin palisade verticale din lemn rotund (10-15cm diametru); f. la moda, practic, permite orice contur al malului, nu creaza impresia de artificial si nu separa iazul de zonele adiacente.
9 -- recircuarea apei prin fantana arteziana care asigura si reoxigenarea apei; eventual cu filtru pt. alge in cazul inmultirii excesive ale acestora.
10 -- ideala ar fi hranirea in regim natural, dupa stabilizarea „ecosistemului”; pana atunci hranire suplimentara la limita consumului total, cu evitarea depunerii excesului de „furaje”.
11 -- compozitia hranei functie de speciile introduse + hrana vie: tubifex, pureci de apa, chironomide („libelule” in comert).
12 -- bentalul acoperit cu nisip + pietris de rau (2-5cm, diam.)
Sa auzim de bine !!

Va multumesc tuturor pentru raspunsuri.
1. Este adevarat ca ideea mi-a venit vazand pe net ceea ce in afara este deja o moda (pond-uri amenajate in gradina de langa casa, cu functie preponderent sau integral peisagistica) si am studiat diferitele modalitati de realizare si intretinere, dar aici asteptam in plus descrierea unor experiente personale in acest sens, plus sfaturile (care au si venit, de altfel) ale unui specialist (Domnule Burian, ati fost ca de obicei foarte amabil si va multumesc in mod special!)
2. La fel e adevarat este ca as dori sa minimizez costurile cu infiintarea si intretinerea acesteia (deformatie profesionala !), si de aici solutiile pe care le-am expus (volum de pamant dizlocuit si indepartat mai mic-prin proportia pe inaltime de 2/3 sub nivelul solului si 1/3 deasupra, folosirea de materiale locale, posibilitatea de a nu recircula apa-nu am idee cat m-ar costa energia electrica pentru o pompa de recirculare, in conditiile descrise mai jos)
3. In ceea ce priveste dimensiunile iazului, se incadreaza in tipologia celor vazute pe net, si de asemenea, in spatiul de care dispun in gradina
4. Cand am zis de “pescuit” nu m-am referit in special la mine (eu prefer pescuitul pe rauri, deci nu-mi face o deosebita placere un asemenea pescuit, indiferent daca este un astfel de iaz sau un bazin suprapopulat cu crap)
5. In privinta pestilor, as fi preferat pastravul, in combinatie cu cleanul, rosioara, babusca, plus boarta, etc. (pesti care nu se hranesc pe substrat si nu tulbura apa), dar ceea ce este practic posibil ramane sa experimentez (nu am nimic de pierdut, iar daca solutia va fi pana la urma carasul si ciortanul, nu-i o problema)
6. Daca nu va fi posibila o varianta fara recircularea apei, m-am gandit la o solutie cu un filtru cu suprafata de 3 mp (material filtrant nisip+pietris), cu patru camere, in care apa sa urce din iaz pe principiul vaselor comunicante si sa fie returnata de o pompa cu un debit de 5-7 mc pe ora (astfel incat in 2 ore intregul volum de apa sa fie recirculat si filtrat si, in plus, sa formeze o mini-cascada de 0,5 m, pentru oxigenare)
7. In privinta celorlalte detalii (mod de procurare, plantare si intretinere pe perioada rece a plantelor, pestisorii “de completare”, etc.), o sa-mi permit sa va mai cer sfaturi ulterior.

Cateva raspunsuri punctuale:
„ ... as fi preferat pastravul, in combinatie cu cleanul, rosioara, babusca, plus boarta, etc.”
1 -- pastravul curcubeu (Oncorhynchus mykiss) este singurul care ar rezista in conditiile date (apa stagnanta, temp. max. 25gr.C); datorita regimului sau natural de hranire, exista riscul sa fie dependent tot timpul de furajare;
2 -- cleanul (Leuciscus cephalus) nu se preteaza conditiilor de crescatorie, datorita regimului natural de hranire este greu de furajat; ar rezista, in nr. mic, doar in cazul in care iazul dvs., intrat in echilibru, ar avea o bogata fauna de nevertebrate (insecte);
3 -- babusca (Rutilus rutilus carpathorossicus) rezista greu in apele slab oxigenate, regim de hranie asemanator cu al cleanului;
4 -- boarta (Rhodeus sericeus amarus) DA, nu exista probleme legate de regimul de hranire; pt. inmultire depinde de prezenta scoicilor;
5 -- scoicile de lac, DA, extrem de utile; in nr. mare filtreaza un volum insemnat de apa => retentia algelor si a suspensiilor organice, etc. + limpezirea apei.
„ ... solutie cu un filtru cu suprafata de 3 mp (material filtrant nisip+pietris), cu patru camere, in care apa sa urce din iaz pe principiul vaselor comunicante si sa fie returnata de o pompa cu un debit de 5-7 mc pe ora ... „
6 -- solutia este RELATIV buna;
Atentie ! in cazul in care directia apei de filtrat este de jos in sus, stratificarea mat. filtrant este inversa (de jos in sus: nisip, pietris marunt – 2-3 straturi / sortimente dimensionale in ord. crescatoare; dac. aveti posibilitatea vizitati spre documentare o statie de tratare a apei potabile, de unde puteti obtine si mat. filtrant pe sortimente de granulatie); suprafata si debitul de tranzit se va calcula functie de „incarcarea” apei din iaz (eficienta este inversproportionala cu viteza de tranzit al apei);
Atentie ! dezavantjul filtrelor inverse este ca regenerarea (curatirea) lor este extrem de dificila; mai bune sunt filtrele cu circulatia apei de sus in jos !!
„ ... mod de procurare, plantare si intretinere pe perioada rece a plantelor ...”
7 -- procurati plantele din medii naturale invecinate zonei dvs.; ele nu necesita intretinere pe per. iernii.
Sa auzim de bine !!

Salutare Domnilor!
Nu stiu daca scriu unde trebuie, sper sa nu gresesc iar daca gresesc va rog sa ma corectati daca postez aiurea!

De cateva zile am terminat de sapat iaz-ul si m-am cam impotmolit, in sensul ca nu stiu cum este mai eficient atat pentru pesti cat si costisitor.
Prin urmare, forma iaz-ului are o latime de 1.3m adancime pe o latime de 3m apoi scace adancimea pana la 60 de cm pe o lungime de aproximativ 10m, In totalitate iaz-ul are o lungime de 15m. Acum stau si ma gandesc cum e mai bine pentru vietatile din iaz.

As vrea sa-l betonez si anume, peretii sa-i betonez de 8 cm iar solul de 5cm si as pune si un polistiren de 2 cm intre beton si pamant, apoi am in plan sa hidroizolez iaz-ul ca sa nu pierd apa. Mentionez ca iaz-ul este prevazut si o cascada si de asemenea si o arteziana.
Am luat in calcul si membrana pentru iaz dar mi sa parut mai scumpa. La calculele ce le-am facut eu mi-au iesit cam 68 de metrii, valorificand membrana ajungeam undeva la 30 de 3000 de roni.

Cat despre pesti, as baga in iaz niste caras, crap si ceva rosioara.
Initial ma gandeam la Crapi Japonezi dar filtrarea ma costa prea mult.

Ce sfaturi imi dati?
N-as vrea ca la iarna sa-mi inghete nici pestii.
Am uitat sa specifica ca iaz-ul este in gradina personala si am vrut sa-l fac mai mult decorativ dar... m-am cam intins. Acum tre sa merg pana la capat.

Multumesc anticipat!!!

Citat din Dan_M
Salutare tuturor !
Va rog frumos sa ma ajutati cu cateva sfaturi referitoare la construirea unui mic iaz de gradina (intentie pe care vreau s-o materializez in aceasta toamna sau primavara viitoare).
Iata care sunt datele problemei :
-locatia : zona de deal a judetului Dambovita
-sursa de apa : fantana cu adancimea de 4 metri, debit, cred eu, suficient (la saparea fantanii abia a facut fata o motopompa, cu furtun de pompieri)
-iazul ar avea o suprafata de 12-14 mp, forma neregulata, cu trei niveluri de adancime (0,6m-1,4m-1,8m) si volum de apa de 10-12 mc
-panza freatica este foarte sus, chiar si anul acesta (un put absorbant provizoriu, care colecteaza apa reziduala de la bucatarie si masina de spalat, sapat de mine pana la 1,3 m adancime, unde am dat de balastru, tine apa)
-materiale disponibile local : piatra de rau si balastru
-alimentarea cu apa s-ar face periodic, in restul timpului cu (fara) recirculare/filtrare
-in zona mai putin adanca, spre sud si sud-vest, as planta ceva stuf/papura (pentru umbra), precum si ceva plante de apa
-iazul ar trebui sa indeplineasca patru functii (peisagistica, “pescuit” de agrement, sursa de peste proaspat in perioadele cand acesta nu este disponibil altfel si rezervor de apa pentru udat gradina).
Astept pareri, sfaturi despre :
-ideea in sine si costurile pe care le-ar implica (in diverse variante posibile)
-ce sistem constructiv mi-ati recomanda (eu m-am gandit la ceva zidit in intregime cu piatra de rau, cu apa la 1,2 m sub nivelul solului si 0,6 m deasupra)
-ce dezavantaje ar fi (tantari, broaste, etc), avand in vedere ca s-ar situa la 50m de casa
-ce sistem de recirculare/filtrare credeti ca ar fi potrivit (realizat cu forte proprii, materiale locale si costuri rezonabile), sau daca ar fi solutii alternative (de ex. pompa de apa eoliana) – aici ar fi binevenite eventuale schite, planuri
-ce plante de apa se pot folosi (in conditiile climaterice respective)
-ce pesti ati introduce in iaz, daca ati fi in locul meu, si in ce cantitate
Va multumesc anticipat.

Buna tuturor. Pentru a construi iaz trebuie sa va informati foarte bine. Eu am citit in revista online daibau Link un articol cu niste informatii, utile de altfel pe care vi-l recomand cu caldura