Aho , aho PESCARI si frati ,
La lansete mulinati,
Si cuvantul ascultati :
S-a trezit mai an ,
Pescarul Traian ,
Si a-ncalecat ,
Pe un crap fermecat ,
Cu solzii de aur ,
Si coada de taur,
Cu mustati de matase,
Cat mana de groase.
Si cum sta in sa
El asa graia:
Sa v-aduca ANUL NOU,
Crapii mari cam cat un bou,
Scule care mai de care,
Pentru captura cea mare,
Balti fara proprietar ,
Cu taxa cat un ziar.
Pentru unii dintre admini,
Balti pline doar de ciulini,
Ca prea ne taxeaza toti ,
Si ne spune noua hoti,
Cand de fapt ei dau in loc,
Balti umplute cu azot.
La alti admini sanatate ,
Balti supraaglomerate,
Sunt putini, ii stiti si voi,
Tot respectul de la noi,
Ce incearca cu ambitii ,
Ca sa creeeze conditii.
Populeaza-n mod frecvent,
Potential excelent,
Preturile moderate,
Satisfactii garantate .
S-aveti cu toti sanatate ,
Zilele imbelsugate,
Firele-ntinse tambal,
LA ANUL SI LA MULTI ANI !!!
La multi ani pentru toata lumea!
Postat de: Dragomir Dumitru
Pentru domnul Bica Paul
24.05.09
Imi este greu sa cred ca a-ti prins atita peste pe lacul Bascov -Budeasa.
Si daca este adevarat ati fi putut posta o fotografie sa vedem si noi cu ce va laudati.
Oricum fir intins tuturor!
Ca orice lege are scapari….. din cate am citit, se spune clar cand si unde nu ai voie sa pescuiesti dar se lasa in coada de peste cand si unde ai voie sa pescuiesti lasandu-ne la mana celor care au puterea de a interpreta legea si de a-ti strica o iesire la pescuit. In concluzie… se spune cand e prohibitie generala, se spune cand e prohibitie la stiuca… dar nu se specifica clar , cum era specificat in precedentul ordin (397 din 11/04/2008, SECŢIUNEA a 2-a, Art. 5. , aliniatul 1 litera a) ca in perioada prohibitiei generale ’’pescuitul ştiucii se poate efectua numai în scop recreativ sportiv prin utilizarea momelilor artificiale’’
sa inteleg ca data intrarii in vigoare a prezentului ordin este de 04.03.3009?
Postat de: Dragomir Dumitru
re:pescuit la copca
08.01.09
Raspunsul vizeaza subiectul: pescuit la copca postat de dragomir dumitru:
Sunt incepator in pescuitul la copca si doresc sa stiu cum trebuie sa-mi aleg locul pentru copca pe balta ,daca exista anumite reguli in functie de specia de peste la care pescuim (adincimea apei, distanta fata de mal,etc)
Multumesc anticipat tuturor care ma pot ajuta cu un sfat si La multi ani pe 2008!
La multi ani pentru tota lumea.
Multumesc pentru sfaturile pertinente si astept de la voi sfaturi pentru balti. ,,,,,,
corect, o sa-ti dau un nr. de telefon dar numai personal. o sa-ti placa si locatia si casuta, totul e super, de vis si ajungi cu masina pana acolo, dar trebuie sa treci de doua ori cu bacul.
adrea mea de mail este domnescu@hotmail.com
Cu multumiri anticipate.
depinde ce vrei. daca doresti hotel cu toate utilitatile e una iar daca vrei o casuta, singur cu familia e alta treaba. am solutii pentru ambele cazuri. spune care vadrianta si maine, 28.05.08, o sa ai un rezultat.
desigur ca doresc o casuta unde sa stau impreuna cu familia si fara prea multa galagie
Postat de: Dragomir Dumitru
info cazare si pescuit delta brat sf ghe
27.05.08
Nu am fost niciodata in Delta Dunarii insa anul acesta doresc sa vizitez delta .M-ar interesa un loc linistit atit pentru cazare impreuna cu familia cit si pentru pescuit. De preferinta pe bratul Sf Gheorghe cu posibilitate de acces auto.Multumesc anticipat celor care vor sa ma ajute.
Caut un loc de pescuit in aceasta perioada in zona Rm Vilcea cine ma poate ajuta cu un sfat ii multumesc anticipat.
din pacate am fost o singura data si nu am luat nimic insa am auzit ca ar fi inceput sa mearga "la caramida".
Daca ai noutati te rog sa ne spui si noua.
Fir intins.
eu am luat ceva peste pe lacul cacacioasa( dupa strand), la copca:2kg. bibanel si 3 rosioare frumoase. am mai incercat asta vara si niste baraje :pe la babeni si ceva mai jos. sincer se orindea dar eu am fost nepregetit . vezi ca de regula vine ajvps ul mai peste tot . o alta balta ar mai fi cea de la gura vaii .taxa pe balta daca nu ai permis e de 50 ron iar daca ai permis 30 ron.
FIR INTINS !!! la maxim da ai si tu grija sa nu se rupa.!
multumesc pentru informatie ,spre sa si prind ceva.
Postat de: Dragomir Dumitru
pescuit in zona Rm Vilcea
21.02.08
Caut un loc de pescuit in aceasta perioada in zona Rm Vilcea cine ma poate ajuta cu un sfat ii multumesc anticipat.
Salutare,
Desi regretabil si josnic am deschis un nou topic. Acum trei saptamani am fost la cornetu. Ce sa vezi din trei pescari 2 dadeau la japaca. Eu am dat la twister si lanaga mine doi dadeau la japca, au gasit un cuib de somn si au scos deacolo 17 bucati cam la 5-6kg. Mie mi-se pare ca a pescui la japaca nu mai esti pescar, practic te degradezi. Astazi am fost din nou la cornetu la pietre aceaasi poveste , dar cu un final diferit, tot la japaca cineva langa mine a prins un cteno de 5-6 kg. Voi ce parere aveti? Japca se considera pescuit? Sau cel ce pescuieste la japca se poate considera pescar?
Astept parerile voastre.
Fir intins
este o idee foarte buna domnule Gheorghe si asteptam cu interes aceasta rubrica.
Văzul la peştii - perceperea culorilor -
*** Să ne reamintim:
• vedere in culori (vedere cromatica) – capacitatea ochiului de a sesiza lungimile de unda ale luminii prin receptori specifici (celulele cu conuri si bastonase) si de a discerne diferentele de lungime de unda si culorile care le corespund, la nivelul sistemului nervos central.
• vedere fotopică – are loc cand nivelul de iluminare este ridicat, celulele cu conuri, din retina, sunt principalii receptori => vederea cromatica este functionala.
• vedere scotopică – vedere in conditii de iluminare slaba, celulele cu bastonase sunt principalii receptori => culorile nu pot fi distinse.
• culorile de avertizare – frecvente in mediul marin, practic inexistente in fauna piscicola a apelor continentale.
• culorile nuptiale – frecvente atat la pestii marini cat si la cei dulcicoli.
Pentru simplificare vom face abstractie de ultimele doua fenomene, existenta lor certificand in unele cazuri, exact subiectul pe care-l vom aprofunda in cele ce urmeaza.
*** In ce masura percep pestii culorile ?
A fost o vreme cand s-a considerat ca majoritatea pestilor nu au capacitatea de a percepe culorile.
Cercetari recente au demonstrat insa contrariul, in cazul multor specii de pesti.
Cert este, ca majoritatea lor poseda elementele anatomo-fiziologice necesare vederii cromatice (celulele cu conuri), iar in cazul pestilor dulcicoli, cu hranire diurna, dominante numeric sunt celulele cu conuri, in timp ce la speciile cu hranire nocturna dominante sunt celulele cu bastonase.
Daca in retina ochiului uman exista 3 tipuri de celule cu conuri (pt. rosu, verde si albastru), la caras sunt 4 (pt. rosu, verde, albastru si ultraviolet), iar la alte specii de pesti numarul si tipul acestor receptori variaza intre limite largi. Rezulta ca pestii au capacitatea vederii colorate, o conditie obligatorie fiind insa prezenta unei cantitati minime de lumina.
De mentionat totusi ca simpla prezenta a receptorilor pt. culoare, nu certifica capacitatea unui peste de a face si diferenta intre culori diferite. In cazul pestilor, aceasta capacitate se studiaza prin cercetari experimentale, prin elaborarea unor reflexe conditionate, legate de culori diferite.
Deoarece nu toate speciile de pesti au fost testate in acest sens, nu putem vorbi de concluzii general valabile pt. toti pestii.
Concluzia majoritar acceptata este ca vederea in culori este o trasatura caracteristica pestilor care traiesc in ape cu adancime relativ mica, unde vederea cromatica are rol important in diferentierea diferitelor elemente de hrana in raport cu fundalul.
Fundalul, in cazul pestilor, poate fi substratul (de culoare gri-maslinie pana la verde) sau masa apei. Privind in directie orizontala intr-o apa curata, pt. om, fundalul (masa apei) are o culoare palida, argintie-albastra. Intr-o apa bogata in alge acelasi fundal apare galben-verzui, in timp ce in apele tulburi sau al mlastinilor este brun-rosiatic => apa si caracteristicile sale „optice” trebuie avute de asemenea in vedere, atat din p.d.v. al pestelui cat si al pescarului, multe caracteristici ale luminii incidente modificandu-se la trecerea ei prin apa.
*** Cateva caracteristici de baza, ale luminii naturale
1 -- lumina „alba” este de fapt o insumare de unde „colorate”, fiecareia corespunzandu-i o anumita lungime de unda;
2 -- spectrul luminii albe contine urmatoarele culori (in ordinea descrescatoare a lungimii lor de unda): rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo si violet (ROGVAIV-ul de la scoala);
3 -- cand patrunde in apa, lumina este descompusa in lungimile de unda componente (culori), care ajung la adancimi diferite functie de lungimea lor de unda si caracteristicile apei;
4 -- in conditiile unei ape „ideale” culoarea rosie este total absorbita in primii 3-7m; oranjul patrunde pana la 10-13m; culoarea galbena pana la 20-23m, in timp ce culorile verde si albastru raman vizibile pana la adancimea la care reuseste sa patrunda lumina.
5 -- intrucat cantitatea totala de lumina incidenta scade odata cu adancimea, o artificiala galbena va fi perceputa tot galbena la 17m, dar mai putin „stralucitoare” ca la 7m, in timp ce rosul poate fi vizibil la 5m (intr-o apa clara) sau „culoarea rosie” poate sa „dispara” la doar 1,5m intr-o apa foarte tulbure.
Sa luam ca exemplu un lac adanc, cu apa limpede, intr-o zi cu cer senin:
-- la aprox. 3m adancime, 60% din lumina totala incidenta este absorbita, inclusiv mare parte a „culorii” rosu;
-- la 10m adancime, 85% din lumina totala + „culorile” rosu, oranj si galben au fost total absorbite;
In consecinta, pt. un peste, artificiala rosie va apare gri la 3m adancime, apoi albastruie la 10-12m si in final neagra, pe masura ce artificiala se scufunda si „culorile” sunt absorbite.
Fenomenul absorbtiei sau al „filtrarii culorilor” se manifesta si in plan orizontal => aceasi artificiala rosie va fi perceputa ca fiind gri la 3m distanta; in mod similar si restul culorilor se modifica direct proportional cu distanta fata de pestele vizat.
In apa tulbure, cu o transparenta de aprox. 2m, vor penetra culorile oranj, verde si rosu, iar intr-o apa mâloasa va patrunde doar culoarea rosie (lungimea de unda cea mai mare), restul luminii fiind reflectata de particulele aflate in suspensie.
Prin urmare o anumita culoare va fi perceputa ca tare doar daca spectrul luminii incidente contine lungimea de unda corespunzatoare ei, iar aceasta este reflectata catre ochiul pestelui. Devine astfel evident ca adancimea la care se afla, sau distanta fata de peste, afecteaza vizibilitatea si culorile unei artificiale.
La toate acestea se mai adauga natura suspensiilor si faptul ca spectrul luminii diurne variaza in cursul zilei: de exp. dimineata si seara contine mai mult rosu, deci in aceaste perioade ale zilei, culorile rosu, portocaliu si maro vor fi mai vizibile.
Cantitatea de lumina variaza de asemenea in cursul zilei, fiind decelabile trei nivele:
1 -- lumina putina – de la prima boare de lumina pana la rasaritul soarelui;
2 -- lumina medie – de la rasarit si pana ce soarele urca la 20 gr. deasupre orizontului;
Cele 20 gr. se determina astfel: bratul intins la nivelul ochiului, degetul mijlociu la orizontală pe linia orizontului, degetul aratator ridicat la maximum. Daca soarele se afla in spatiul delimitat de cele doua degete => perioada de lumina medie.
3 -- lumina intensa – in cea mai mare parte a zilei, dupa ce soarele s-a ridicat peste orizont la mai mult de 20 gr.
Dupa ce lumina patrunde in apa, intensitatea ei descreste rapid, iar culorile se modifica in urma fenomenului de atenuare, care este rezultatul difuziei (dispersiei) si al absorbtiei.
- Difuzia luminii – este cauzata de prezenta in apa a particulelor in suspensie, de natura lor, fiind direct proportionala cu cantitatea acestora. Difuzia este deci principala cauza a obscuritatii subacvatice => in apa tulbure sau bogata in plancton lumina va patrunde la adancimi mai mici decat intr-o apa limpede. Fenomenul este binecunoscut fotografilor subacvatici care-l contracareaza prin folosirea filtrelor rosii ce atenueaza „efectul de negura”.
- Absorbtia – (cel mai important fenomen din p.d.v. al pescuitului cu momeli colorate) este consecinta convertirii unei parti a luminii incidente in caldura (cedata apei) si/sau „consumarea” ei in procesul fotosintezei. Intenstatea absorbtiei este direct proportionala cu lungimea de unda a culorilor => culorile cu lungimi de unda mari (rosu si oranj) sunt primele absorbite, deci vor patrunde la adancimi mult mai mici decat culorile cu lungimi de unda mai scurte (verde, albastru si violet).
Sa nu uitam totodata ca din totalul spectrului luminii albe, pescarul percepe doar gama „spectrului vizibil” ochiului uman, in care lungimile de unda cele mai mari revin culorilor rosu si oranj, iar cele mai scurte pt. verde, albastru si violet, in timp ce multi pesti, cu vedere in ultraviolet, pot vedea si culori invizibile ochiului uman. In plus, multi pesti au simtul vederii dezvoltat, dar nici pe departe la fel de sensibil ca simtul olfactiv, capacitatea de a percepe vibratiile (prin linia laterala) sau sunetele. In cazul pestilor, sesizarea prazii se realizeaza in prima faza prin auz si/sau miros, vazul fiind determinant doar in faza finala a atacului. Majoritatea pestilor pot vedea in conditii de lumina putina sau ape tulburi, dar putini pot vedea la distanta mare, miopia fiindu-le caracteristica prin insasi alcatuirea globului ocular.
Prin urmare putem concluziona:
in cazul pestilor, gradul de dezvoltare al vederii cromatice depinde de mediul lor de viata.
De exemplu:
¤ in cazul pestilor pelagici, din mediul marin, dominanta este perceperea culorii albastre, aceasta fiind culoarea (lungimea de unda) care penetreaza cel mai adanc in apa, la care se mai adauga culorile alb si negru; celelalte culori sunt cvasi absente sau incidentale.
¤ pestii litorali si majoriatea pestilor de apa dulce au de regula o buna vedere cromatica; din p.d.v. evolutiv, acest lucru nu este surprinzator avand in vedere faptul ca apele litorale si cele interioare fiind putin adanci sunt in general bine iluminate, deci „colorate”.
Experimentele au demonstrat de exp. ca Pastravul curcubeu si Somonul de pacific au o vedere cromatica asemanatoare omului, in timp ce Pastravul indigen (brown trout) isi poate focaliza vederea pe obiecte apropiate sau indepartate, in acelasi timp, putand diferentia clar diferite culori aflate la diferite distante. S-a demonstrat de asemenea ca pe masura ce intensitatea lumii incidente scade, ochiul pestilor trece pe mecanismele vederii scotopice, conditie in care culorile nu mai sunt percepute ca atare.
Nu vom uita insa faptul ca vederea pestilor este mult mai performanta in conditii de intuneric decat vederea umana, majoritatea hranindu-se curent si in cele mai intunecoase nopti; de fapt multe specii de talie mare se hranesc in mod predilect noaptea, cand factorii de stress sunt mai putin frecventi.
----------------------------------
Va urma .........
Domnule Petru ,toata stima pentru dumneavoastra si toata consideratia pentru rabdarea pe care o aveti in a ne impartasii cunostiinte de specialitate.
Postat de: Dragomir Dumitru
pescuit la copca
02.01.08
Sunt incepator in pescuitul la copca si doresc sa stiu cum trebuie sa-mi aleg locul pentru copca pe balta ,daca exista anumite reguli in functie de specia de peste la care pescuim (adincimea apei, distanta fata de mal,etc)
Multumesc anticipat tuturor care ma pot ajuta cu un sfat si La multi ani pe 2008!
Postat de: Dragomir Dumitru
re:Sarbatori fericite
24.12.07
Raspunsul vizeaza subiectul: Sarbatori fericite postat de ionica stefan stelian:
Cu ocazia sfintelor sarbatori tuturor romanilor un calduros CRACIUN FERICIT si un an nou plin de bucuri,FERICIRE si impliniri,multa sanatate ca este mai buna decit toate... LA MULTI ANI TUTUROR
Partide de pescuit cit mai frumoase in noul an ce vine v-a urez la toti cei impatimiti de acest microb frumos...SA TRAITI BINE
Craciun fericit si la multi ani tuturor !
sa avem un an nou mult mai productiv si cit mai multe satisfactii
Daca ai cateva zile si vrei sa si dormi peste noapte, pe malul stang al barajului Budeasa, sunt cateva locatii. Eu sunt de prin zona si nu am dormit la ei(nu-ti pot da detalii despre calitatea serviciilor). In coltul zonei "la plaja", este un Camping exact pe malul apei (destul de frumos, zic eu)care are si casute de dormit si ... probabil masa.
Legat de pescuit:
- biban, la pestisor;
- oblete, la viermisor;
- foarte rar, stiuca la "fiare" sau pestisor viu.
Sper sa-ti foloseasca cele spuse de mine.
Fire intinse!
P.S. Sa nu te astepti la cantitati mari de peste!
Multumesc mult.
La multi ani!
Postat de: Dragomir Dumitru
re:ionesti-cimpu mare
24.10.07
Raspunsul vizeaza subiectul: ionesti-cimpu mare postat de dragomir dumitru:
Ma ajuta cineva cu informatii despre aceste zone!Multumesc anticipat tuturor.
Astept comentariile voastre cu multa nerabdare.Multumesc anticipat.
Am citeva zile de concediu si vreau sa merg la pescuit in zona vilcele-budeasa-golesti.
Ma poate cineva ajuta cu informati din aceste zone? multumesc anticipat tuturor.
!!!!!Uitasem ,concediul are doar 5 zile si informatiile imi sint necesare urgent.
Haideti domnilor ,nici un comentariu ! Nu a fost nimeni la pescuit pe aici, s-au sunteti secretosi?
Astept parerile voastre ,cu mii de multumiri.
Am citeva zile de concediu si vreau sa merg la pescuit in zona vilcele-budeasa-golesti.
Ma poate cineva ajuta cu informati din aceste zone? multumesc anticipat tuturor.
!!!!!Uitasem ,concediul are doar 5 zile si informatiile imi sint necesare urgent.
Ma ajuta cineva cu informatii despre aceste zone!Multumesc anticipat tuturor.
Postat de: Dragomir Dumitru
budeasa-vilcele-golesti jud arges
24.10.07
Am citeva zile de concediu si vreau sa merg la pescuit in zona vilcele-budeasa-golesti.
Ma poate cineva ajuta cu informati din aceste zone? multumesc anticipat tuturor.
!!!!!Uitasem ,concediul are doar 5 zile si informatiile imi sint necesare urgent.
Pentru domnul Bica Paul 
