Logo Pescuit pescar fish fishing crap  rapitor
Contul meu Forum Chat Retea
Vizitatori online: 185
23-10-2014

Fishing fish crap pescuit sportiv pescari peste rapitor


Din tainele pestilor (serial)

Episodul 1 - Despre modul de hranire al pestilor si tehnica de pescuit


Pestii, prin diversitatea de specii intalnite si a modului particular de hranire, ocupa toate zonele lantului trofic, astfel distingandu-se clasa pestilor fitofagi - care se hranesc cu fito sau zooplancton, clasa pestilor omnivori - care se hranesc cu elemente vegetale si animale, clasa speciilor carnivore (rapitori) si clasa pestilor detritici - consumatori de substante organice moarte, bacterii si ciuperci. Din acest tablou general rezulta ca pescuitul acestor specii necesita metode specifice de pescuit.

Cum putem identifica obiceiul de hranire al pestilor ? Raspunsul la aceasta intrebare este desprins, in general, din practica. Oricine stie ce manaca stiuca, salaul, ce mananca cteno sau crapul. Si totusi pescarii experimentati, folosind mici trucuri, pot avea rezultate net superioare celorlalti pescari. De ce ? Tocmai datorita cunoasterii profunde a modului de hranire a pestilor. Primul lucru pe care trebuie sa-l facem cand pescuim este sa analizam balta, natura fundului apei (nisipos, malos), dezvoltarea vegetatiei, transparenta apei si elementele de anatomie a pestilor. Astfel, culoarea pestilor ne dau indicii despre mediul in care acestia traiesc (zona nisipoasa, cu mal, cu vegetatie). Daca pescuim la rapitori este bine de stiut ca in apele limpezi un rol important il poate juca culoarea momelei iar intr-o apa tulbure vibratiile momelei vor fi esentiale. Vom dezvolta acest subiect intr-un episod viitor. Deocamdata trebuie sa retinem ca pestii rapitori prefera sa stea ascunsi si sa atace rapid, stiuca fiind renumita pentru acceleratia pe care poate s-o atinga la pornirea unui atac. Deci, rapitorii ii vom cauta intr-o zona cu obstacole, in general ape bogate in vegetatie (stufuri, ierburi, trunchiuri de copaci cazuti in apa...). In cazul crapilor, modul de hranire se deduce din pozitia gurii. Un crap cu gura orientata in jos, ca un sorb prevazut cu un burduf, se hranesti pe fundul apei, cel mai adesea scormonind malul, absorbindu-l si filtrandu-l. Partea utila este retinuta iar balastul este eliminat impreuna cu apa. Gura, prevazuta cu mustati sensibile, analizeaza continutul materialului absorbit astfel ca orice corp suspect - cum ar fi momeala incorect fixata in carlig - este expulzat rapid. Evidentiem aici si rolul important pe care crapul il are in ventilarea stratului de namol anaerob, care degaja gaze toxice prezente in special in perioadele de canicula. Deci, pentru aceste specii de crap, cautati zonele cu namol si naditi cu incredere. Pot fi utilizate momeli vegetale dar si animale: rame, racusori, carne de scoica. De retinut ca pentru o dezvoltare normala crapul are nevoie de temperaturi cuprinse intre 20-25 grade C. Deci, crapul este un peste de apa calda. Chiar daca uneori au fost inregistrate capturi de crap si la temperaturi scazute, iarna, practic crapul inceteaza sa mai manace de la 8 grade C in jos. Trebuie sa retinem ca necesarul de proteine pentru crap variaza in limitele 35-45%, valorile ridicate fiind specifice exemplarelor tinere. Deci, pentru pescuitul crapilor mari este preferabila nada si momeala preponderent vegetala. Ce ar trebui sa contina nada pentru crap ? Exemplu de reteta: faina de peste (20%), faina de carne (10%), orz(20%) soia (15%), grau (25), porumb(20%). Fainurile de carne pot fi substituite cu mancare uscata pentru caini. Dar in cazul cteno (amurului) ? Toata lumea considera amurul o specie de crap, deci cu tabieturi asemenatoare crapului. Total gresit. Este adevarat ca putem prinde cteno (amur) si crap cu aceeasi momeala, nada, dar asta este o anomalie, generata de conditiile improprii cresterii acestei specii de peste; deci sa nu avem pretentii sa obtinem permanent rezultate bune. Atentie, amurul este o specie de peste care se hraneste preponderent cu vegetatia de la suprafata apei. Gura acestuia tradeaza obiceiul mostenit genetic de a manca vegetatia acvatica. La temperaturi de peste 20 grade C amurul mananca o cantitate foarte mare de vegetatie acvatica. Cand nu mai exista vegetatie suficienta, amurul este obligat sa consume alt tip de hrana cum ar fi larve, seminte cu continut de amidon - foarte nociv pentru cteno, acesta neavand enzimele necesare prelucrarii amidonului, de unde si predispozitia acestuia la imbolnavire. In crescatoriile de crapi, amurii sunt hraniti cu iarba cosita, lucerna, trifoi. Deci, nu ezitati sa incercati sa folositi nade si momeli vegetale utilizand ca metoda de pescuit pescuitul de suprafata, cu momeli plutitoare.

Va urma

© Pescuitul.ro

20.04.2005



Publicitate


WWW.pescuitul.ro este marca inregistrata cu nr. 129008 (vezi marca). Copyright © 1999 - 2014 Gheorghe Ion - Toate drepturile rezervate
Site administrat de: Gheorghe Alexandru Ion PFA, CUI: 25286162, Reg. Com. F40/1331/2009.
Termeni si conditii de utilizare site. Confidentialitate Protectia cumparatorului


Serviciile site-ul nostru sunt oferite apeland la ajutorul Cookie-urilor. Prin continuarea utilizarii serviciilor noastre,
acceptati implicit si neconditionat modul in care utilizam cookie-urile. Aflati mai multe detalii